Kostas Salvaras, Area Vice President South-East Europe Cluster la Philip Morris International, coordonează una dintre cele mai diverse regiuni ale companiei, cuprinzând 13 țări aflate între provocări economice și oportunități de dezvoltare. România are un rol central în această strategie, fiind transformată într-un hub regional de producție și inovație pentru produsele fără fum.
Kostas Salvaras, Area Vice President South-East Europe Cluster la Philip Morris International, a răspuns la o serie de întrebări despre provocările și oportunitățile regiunii, rolul României în această strategie și impactul inovației asupra industriei și economiei locale.
Domnule Salvaras, coordonați una dintre cele mai diverse și dinamice regiuni din Europa. Care sunt principalele provocări economice și sociale cu care se confruntă Europa de Sud-Est în acest moment?
Europa de Sud-Est este o regiune cu un potențial extraordinar, care joacă un rol central în strategia Philip Morris International (PMI) de a construi un viitor fără fum. Doar dacă ne gândim că aici se află două dintre cele mai importante fabrici de consumabile pentru produsele fără fum dezvoltate de PMI, mă refer la cele din Otopeni și din Aspropyrgos, Grecia, ne dăm seama de rolul strategic al acestei regiuni în tranziția către alternative fără fum.
Totuși, regiunea cuprinde 13 țări, cu realități diferite și care se confruntă cu un mix complex de provocări și oportunități socio-economice. Unele țări din regiune întâmpină probleme precum standarde de trai scăzute, rate ridicate ale sărăciei și inflație. Presiunile demografice, inclusiv emigrarea tinerilor și îmbătrânirea populației, pun la încercare sustenabilitatea economică și socială pe termen lung. În același timp, lipsa infrastructurii și birocrația excesivă, alături de migrația forței de muncă, reprezintă obstacole suplimentare pentru inovație și investiții. Pe de altă parte, în unele țări, precum România, există semne încurajatoare de progres. Se observă semne de reziliență și redresare, susținute de reforme structurale, îmbunătățirea cifrelor privind ocuparea forței de muncă și un interes tot mai mare din partea investitorilor. Însă, provocarea principală este ca această creștere economică să se traduce în beneficii tangibile pentru societate — precum locuri de muncă bine plătite, competitivitate industrială și modele de afaceri mai sustenabile. Pentru a valorifica pe deplin potențialul regiunii, este esențial să se încurajeze un cadru mai flexibil și mai favorabil, care să stimuleze investițiile în tehnologii avansate și să accelereze tranziția către o economie mai sustenabilă.
Când vorbim specific despre industria noastră, Europa de Sud-Est prezintă un peisaj legislativ divers. Unele țări adoptă inovația și creează cadre de reglementare care susțin adoptarea alternativelor fără fum, în timp ce altele abordează situația cu mai multă prudență, ceea ce poate încetini neintenționat tranziția, lăsând fumătorii cu cea mai nocivă formă de a consuma nicotină, și anume țigările. Pe lângă aceasta, o provocare mai subtilă, dar semnificativă, este dezinformarea, care întârzie adoptarea, distorsionează percepția riscurilor și subminează încrederea consumatorilor. Milioanele de fumători din regiune merită acces la informații corecte, bazate pe știință, despre alternativele fără fum. Mai ales acum, când dezinformarea este în creștere, avem un rol esențial: să informăm și să explicăm ce înseamnă aceste alternative dintr-o perspectivă științifică și care este impactul lor potențial asupra sănătății publice.
Acum un deceniu, datele științifice privind reducerea riscurilor asociate tutunului erau relativ limitate, dar acest lucru nu mai este valabil. Astăzi, tot mai multe țări adoptă strategii care combină măsuri de prevenire și renunțare, cu acces la alternative fără fum, iar dovezile din viața reală indică un potențial progres major în domeniul sănătății publice. De exemplu, Suedia are una dintre cele mai scăzute rate de fumat din lume, cu puțin peste 5% prevalență a fumatului zilnic, ceea ce, conform standardelor OMS, înseamnă că Suedia va eradica fumatul ca fenomen in viitorul foarte apropriat. Acest lucru se datorează în mare parte disponibilității snusului ca alternativă fără fum. Suedia a reușit acest lucru nu prin interdicții, ci prin educație și o politică fiscală diferențiată care a încurajat tranziția către aceste produse. În același timp, țara a devenit unul dintre cei mai mari exportatori europeni de produse alternative (precum pliculețele cu nicotină), consolidându-și poziția de lider în domeniu..
Ce rol joacă România în cadrul clusterului Europa de Sud-Est și cum se diferențiază față de alte piețe?
România nu mai este doar un punct între Est și Vest, ci dovada că atunci când coerența întâlnește viziunea, rezultatele devin scalabile. Investițiile pe termen lung nu vin neapărat acolo unde regulile sunt perfecte, ci acolo unde sunt respectate. România nu este încă o economie perfectă, dar e suficient de coerentă cât să inspire încredere. Iar în vremuri incerte, încrederea este resursa care atrage tot restul. Deoarece stabilitatea nu înseamnă rigiditate. Într-o regiune în schimbare, adevărata forță vine din capacitatea de a merge înainte fără să pierzi direcția.
În plus, România este o piață-cheie pentru implementarea de noi tehnologii și modele de afaceri sustenabile, inclusiv în tranziția către produse fără fum. Comparat cu alte piețe din regiune, România se remarcă printr-un ecosistem antreprenorial în creștere și un apetit tot mai pronunțat pentru inovație din partea consumatorilor, ceea ce ne permite să testăm și să scalăm soluții noi într-un ritm accelerat.
Toate acestea au determinat Philip Morris International să aleagă România ca locație strategică pentru una dintre cele mai mari investiții globale ale companiei. Această decizie a fost susținută de un cadru fiscal stabil și moderat, precum și de adoptarea unui calendar multianual de accizare (2022–2026), recunoscut la nivel european, dar și global, ca exemplu de bune practici. De asemenea, România a fost printre primele state membre care au recunoscut caracterul distinct și riscul redus al produselor din tutun încălzit, implementând un regim fiscal diferențiat, proporțional cu profilul de risc al fiecărei categorii de produse.
În această conjunctură, fabrica noastră din Otopeni a fost transformată într-o unitate de producție de ultimă generație, dedicată exclusiv produselor fără fum. România a devenit astfel un hub regional de excelență în producție și export, cu un impact semnificativ asupra comerțului extern. În 2024, 92% din producția de consumabile pentru produsele fără fum a fost exportată în 54 de piețe de pe cinci continente, generând aproape 1 miliard de euro în exporturi – o contribuție importantă la echilibrarea balanței comerciale a țării.
PMI a investit semnificativ în tehnologii fără fum și în transformarea industriei. Cum vedeți rolul inovației în reindustrializarea Europei?
Inovația este motorul principal al reindustrializării Europei, o spune și raportul Draghi făcut public anul trecut. Acesta evidențiază nevoia de a stimula productivitatea și creșterea economică prin inovație. De exemplu, în 2021, companiile europene au investit cu 270 de miliarde EUR mai puțin în cercetare și inovație comparat cu omologii lor din Statele Unite. La Philip Morris International, am înțeles devreme că viitorul industriei depinde de capacitatea noastră de a inova responsabil, iar investiția noastră substanțială în cercetare și dezvoltare (R&D) este o dovadă a angajamentului nostru față de inovație. La nivel global, am investit aproximativ 14 miliarde EUR în cercetarea și dezvoltarea produselor fără fum din 2008 până în prezent, iar în Europa am investit aproximativ 2,30 miliarde EUR în R&D în perioada 2019–2023, subliniind dedicarea noastră pentru dezvoltarea unor alternative mai puțin dăunătoare la fumat prin inovație.
Europa are oportunitatea de a-și reconstrui baza industrială prin tehnologii avansate, digitalizare și producție sustenabilă. Pentru a consolida competitivitatea globală, Europa trebuie să regândească abordarea actuală și să stabilească mecanisme solide de investiții care să atragă capital privat. Foarte important, Europa nu trebuie să adopte mecanic alte modele, ci să le adapteze la propria realitate. Reglementarea excesivă, justificată prin principiul precauției, nu doar că frânează inovația, ci alimentează aversiunea față de risc – exact ceea ce inhibă dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial solid. O cultură a inovației are nevoie de deschidere, curaj și asumarea riscurilor calculate. Iar la acest capitol, Europa mai are de parcurs un drum important. Cadrul de reglementare al UE tinde să fie mai amplu și mai complex decât cel al Statelor Unite, în special în domenii precum standardele de mediu, protecția datelor și guvernanța digitală. De asemenea, reglementarea este văzută de peste 60% din companiile din UE ca fiind un obstacol în calea investițiilor. Dacă inovația e subordonată reglementării, Europa riscă să devină teren de testare în loc de motor al progresului.
România are șansa de a deveni un exemplu regional în integrarea inovației industriale, cu condiția să valorifice investițiile strategice și să cultive un mediu favorabil tehnologiei și antreprenoriatului. Pentru ca reindustrializarea Europei să fie durabilă, este esențial ca politicile publice să sprijine inovația, să încurajeze investițiile și să creeze un cadru fiscal și legislativ predictibil. Doar printr-un parteneriat real între sectorul privat și cel public putem transforma Europa într-un lider global al producției sustenabile și al tehnologiilor de viitor. Dacă vrem o Europă competitivă, rezilientă și pregătită pentru viitor, trebuie să punem inovația în centrul politicilor industriale. Nu doar pentru a produce mai mult, ci pentru a produce mai bine – cu impact pozitiv asupra oamenilor, economiei și mediului.
Fabrica din Otopeni este una dintre cele mai moderne din rețeaua PMI. Ce impact are această investiție asupra economiei locale și asupra poziției României în lanțul global de producție?
Investiția în fabrica din Otopeni este un exemplu concret al angajamentului pe care ni l-am asumat, la nivel global, pentru a construi un viitor fără fum, dar și față de inovație, sustenabilitate și dezvoltare economică locală. Această unitate de producție de ultimă generație, dedicată produselor fără fum, nu doar că a transformat România într-un centru regional de excelență, dar a și consolidat poziția țării în lanțul global de producție și export. Important de menționat este faptul că fabrica Philip Morris România din Otopeni, alături de fabricile din Grecia și Italia, asigură 75% din producția de consumabile pentru produse fără fum a PMI la nivel global.
Impactul Philip Morris România asupra economiei locale este semnificativ: creăm locuri de muncă specializate, colaborăm cu furnizori locali și contribuim la dezvoltarea competențelor în industrii de viitor. În cifre vorbim despre peste 12,4 miliarde de lei în taxe și contribuții către bugetul de stat în perioada 2021-2024, ceea ce consolidează statutul companiei ca fiind unul dintre cei mai mari contribuabili din economie. Toate aceste contribuții directe se adaugă unui impact economic extins, estimat la peste 10 miliarde de lei – aceste cifre corespund unei ponderi de 10,29% din totalul veniturilor fiscale colectate de statul român în 2024. În ceea ce privește capitalul uman, Philip Morris România susține peste 1.500 de angajați direcți și contribuie indirect la menținerea a peste 8.000 de locuri de muncă în industrii conexe precum transport, logistică, ambalare, mentenanță și distribuție.
Această investiție poziționează România nu doar ca un simplu punct de producție, ci ca un actor strategic în rețeaua globală PMI, capabil să livreze inovație, calitate și eficiență la scară internațională. Să investim aici nu a însemnat doar să extindem capacitatea de producție, ci a pus în mișcare un ecosistem industrial care dezvoltă competențe locale și deschide accesul la piețe externe. O investiție își dovedește valoarea deplină atunci când nu se limitează la un teritoriu, ci alimentează procese economice care conectează regiuni și dau continuitate dezvoltării. Tocmai această densitate de valoare adăugată generează încredere și consolidează rolul României ca hub regional. Pentru că un hub nu se măsoară doar în infrastructură, ci în relațiile pe care le cultivă și în impactul pe care îl face posibil. Este o dovadă clară că, atunci când există viziune, stabilitate și parteneriate solide, România poate deveni un lider regional în industrii cu valoare adăugată ridicată.
Comerțul ilicit cu produse din tutun rămâne o problemă în România și în regiune. Cum afectează acest fenomen eforturile PMI de a promova alternative mai puțin nocive?
Lupta împotriva comerțului ilicit este o chestiune de securitate națională, dar și un element esențial pentru succesul oricărei strategii de reducere a riscurilor în domeniul tutunului. Comerțul ilicit cu produse din tutun este o amenințare reală pentru sănătatea publică și veniturile statului. În România, nivelul s-a menținut la 5,9% în 2024, dar ce se întâmplă în piețe ca Franța sau Olanda arată cât de repede pot deraia echilibrele. Acolo unde politicile sunt dezechilibrate, piața devine vulnerabilă. Pentru piețele emergente, o reglementare bună nu trebuie să fie perfectă, ci predictibilă și coerentă. Produsele fără fum nu atrag contrabanda și nu alimentează economia subterană. Nu este o coincidență, ci un semnal clar pentru politici publice inteligente. Pe termen lung, în economie, ca și în natură, nu supraviețuiește cel mai puternic, ci cel care se adaptează cel mai bine realității.
În România, conform celui mai recent raport KPMG, comerțul ilicit a atins o medie anuală de 5,9% anul trecut, iar statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro. Potrivit aceluiași raport, în Grecia, consumul de țigarete ilicite a scăzut la 17,5%, cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Pot părea exemple de succes, însă piața europeană cunoaște o evoluție îngrijorătoare: creșterea comerțului ilicit. Acest lucru s-a observat și în România: o ușoară creștere în ultimul trimestru al anului 2024, trend care se păstrează din păcate și în 2025. Campionii comerțului ilicit sunt Franța, unde aproape 1 din 2 țigări este ilicită, Belgia, mai mult de 1 din 6, și Țările de Jos, unde nivelul comerțului ilicit aproape s-a dublat într-un singur an. Motivele? Creșteri bruște de taxe, lipsă de coerență, lipsă de coordonare.
Aceste practici favorizează rețelele infracționale care distribuie produse de calitate slabă, contrafăcute, necontrolate și netaxate, la prețuri reduse. Pentru a contracara această amenințare în creștere, guvernele pot adopta reglementări fundamentate pe dovezi științifice, însoțite de politici fiscale echilibrate și previzibile, implementate prin calendare clare – cum este cazul României. PMI susține continuarea colaborării între sectorul public și cel privat, precum și întărirea sprijinului acordat agențiilor de aplicare a legii, atât la nivel regional, cât și național.
Ce obiective strategice v-ați propus pentru următorii ani în această regiune?
Obiectivul nostru principal rămâne clar: accelerarea tranziției către un viitor fără fum, piață cu piață. În Europa de Sud-Est, acest lucru înseamnă extinderea accesului la alternative mai puțin nocive pentru fumătorii adulți, consolidarea infrastructurii industriale și intensificarea dialogului cu autoritățile pentru a crea un cadru de reglementare echilibrat și bazat pe știință. Totodată, ne dorim să contribuim activ la combaterea dezinformării și la promovarea unui dialog deschis cu toate părțile interesate – de la autorități și experți în sănătate publică, până la consumatori. Într-un context informațional tot mai polarizat și afectat de forme sofisticate de dezinformare digitală, responsabilitatea noastră nu este doar să inovăm, ci să explicăm: clar, consecvent și fundamentat științific. Un viitor fără fum este posibil, dar necesită curaj, colaborare și angajament pe termen lung. Iar Europa de Sud-Est are toate resursele pentru a fi un lider în această transformare.
Viitorul PMI în regiune înseamnă continuitate în viziune și consecvență în execuție. Investim acolo unde există nu doar potențial economic, ci și un dialog constructiv cu actorii locali. Transformarea pe care o susținem nu se bazează doar pe tehnologie, ci pe parteneriate stabile și încredere reciprocă. Iar România și Europa de Sud-Est rămân spații-cheie pentru acest angajament pe termen lung. Adevărata viziune nu se vede în planuri, ci în ceea ce rămâne în picioare după ce ele se pun în practică.
Ştiri video recomandate
