Inovația bazată pe dovezi științifice poate accelera tranziția către reducerea fumatului, însă rămâne în centrul unei dezbateri globale intense despre reglementare, sănătate publică și rolul politicilor în gestionarea riscurilor.
Technovation, evenimentul anual organizat de Philip Morris International (PMI), organizat de această dată la Stockhom, a reunit experți de talie mondială, cercetători, oficiali și reprezentanți ai industriei pentru a discuta despre modul în care știința, tehnologia și politicile publice pot contribui la reducerea fumatului și la accelerarea adoptării alternativelor fără fum.
Lumea se schimbă, iar tehnologia oferă soluții pentru cei care nu renunță la fumat. Totuși, discuția despre alternativele fără fum rămâne adesea marcată de confuzie, ceea ce împiedică milioane de fumători să facă alegeri informate.
Știința dincolo de arderea tutunului
Potrivit lui Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement la PMI, una dintre marile provocări este ritmul lent în care sunt adoptate inovațiile din domeniul tutunului și nicotinei.
Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement, PMI:
„Întrebarea-cheie pe care vrem să o discutăm astăzi este: de ce nu adoptăm inovația și pentru tutun și nicotină? Ce ne împiedică? Ce creează această întârziere, când știm foarte bine astăzi că există alternative care sunt o alegere mult mai bună decât țigările? De ce sunt ele o alegere mult mai bună decât țigările? Pentru că efectele dăunătoare ale fumatului sunt provocate în principal de ardere. Atunci când ceva nu arde, nu generează niveluri ridicate de substanțe toxice care se găsesc în fum.”
Acesta a subliniat că diferența esențială dintre țigările clasice și produsele alternative este eliminarea procesului de ardere, responsabil pentru majoritatea substanțelor toxice asociate fumatului.
Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement, PMI:
„Astăzi avem alternative care nu ard tutunul și care reprezintă o opțiune mult mai bună pentru cei care nu renunță la fumat. Există dovezi, studii privind compoziția chimică a acestor produse, dovezi clinice și, în cazul Suediei, chiar date epidemiologice construite de-a lungul deceniilor care arată că aceste produse sunt alternative mult mai bune pentru cei care fumează. Persoanele care fumează ar trebui, în primul rând, să renunțe. Dar dacă nu renunță astăzi, ar trebui să ia în considerare alternative mai bune, care sunt disponibile.”
De la interdicții la reglementare proporțională cu riscul
O temă centrală a evenimentului a fost diferențierea între tipurile de produse cu nicotină în funcție de riscul la care acestea expun consumatorii și necesitatea unei abordări pragmatice din partea guvernelor.
Dr. Tom Price, fost secretar al Departamentului Sănătății și Serviciilor Umane din SUA:
„Orice alternativă la fumat care reduce efectele dăunătoare pentru indivizi este ceva ce ar trebui să susținem în ceea ce privește reglementarea produselor din tutun. Cred că este important să le reglementăm în funcție de riscul pe care îl prezintă pentru individ. Știm că fumatul țigărilor clasice este cel mai riscant și, prin urmare, ar trebui reglementat în cel mai strict mod.”
Știință, reglementare și responsabilitate publică
Discuțiile au inclus comparații între diferite abordări aplicate în Statele Unite, Noua Zeelandă și Europa și modul în care reglementarea poate influența tranziția către alternative fără fum.
Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement, PMI:
„Multe țări au arătat calea. Pionierii au fost Statele Unite și Noua Zeelandă, care au crescut restricțiile asupra țigărilor, dar au tratat diferit alternativele și au stabilit o abordare pentru informarea fumătorilor. În Noua Zeelandă, guvernul transmite activ un mesaj simplu: renunțați la fumat – este cel mai bun lucru pe care îl puteți face. Dacă nu renunțați, treceți la alternative mai bune. În acest fel, Noua Zeelandă a ajuns aproape de o societate fără fum.”
La rândul său, Nick Ricketts, President Oral Products în cadrul PMI, a atras atenția asupra dificultăților de comunicare generate de legislația restrictivă din anumite state.
Nick Ricketts, President Oral Products, PMI:
„Există țări unde este foarte dificil să comunici, deoarece restricțiile sunt atât de numeroase încât ne este greu chiar și să explicăm consumatorilor, într-un mod științific și bazat pe fapte, diferența dintre o țigară care arde tutun și un produs cu tutun încălzit. Diferența este semnificativă.”
Scepticismul în fața inovației, o constantă istorică
Tema informării consumatorilor a fost una dintre direcțiile principale ale evenimentului de la Stockholm. Participanții au susținut că lipsa unei comunicări clare și confuzia din spațiul public încetinesc tranziția fumătorilor adulți către alternative fără fum.
Karl Fagerström, profesor emerit și expert în reducerea efectelor dăunătoare ale fumatului:
„Cred că mișcarea anti-tutun s-a îndepărtat de ideea că efectele dăunătoare ale fumatului ar trebui să fie principalul lucru împotriva căruia să se acționeze. Când utilizarea produselor fără fum a crescut, atenția s-a mutat de la țigări către toate produsele care conțin tutun și apoi către nicotină. În opinia mea, această abordare nu reflectă întotdeauna diferențele reale dintre produse.”
În același context, Tommaso Di Giovanni a insistat asupra importanței unui mesaj clar pentru fumătorii adulți.
Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement, PMI:
„Dacă oamenii sunt confuzi în legătură cu lucruri precum tutunul încălzit sau pliculețele cu nicotină, de ce ar face schimbarea și efortul de a încerca ceva nou și diferit? Trebuie să transmitem un mesaj coerent: aceste produse nu ard și reprezintă alternative mai bune decât țigările pentru cei care altfel ar continua să fumeze.”
Impactul în cifre: transformarea unei industrii
Experți din zona medicală și de reglementare au subliniat importanța alinierii politicilor cu datele științifice.
Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, PMI:
„Trebuie să continuăm să fim transparenți, consecvenți și deschiși oricărui control independent. Investiția în aceste produse a ajuns la 16 miliarde de dolari în ultimii 15 ani. Astăzi, 43% din veniturile nete ale companiei provin din produsele fără fum, iar aproximativ 43 de milioane de oameni utilizează aceste alternative.”
România se află printre statele care au făcut pași către o reglementare diferențiată a produselor fără fum, inclusiv prin politici fiscale distincte pentru aceste categorii. Nivelul de informare rămâne însă redus, atât în rândul populației, cât și în zona decizională și medicală.
Tommaso Di Giovanni, Vice President Communications and Engagement, PMI:
„În țări precum România, care au făcut deja pași importanți înainte în această direcție, provocarea este acum una de conștientizare. Trebuie să transmitem fumătorilor un mesaj clar și coerent, astfel încât să înțeleagă efectele dăunătoare ale fumatului și faptul că există alternative mai bune.”
Evenimentul Technovation 2026 a evidențiat faptul că tranziția către o societate fără fum presupune nu doar dezvoltarea de noi tehnologii, ci și politici publice bazate pe dovezi științifice, informarea corectă a consumatorilor și un cadru de reglementare care să țină cont de diferențele dintre produse.
Articol susținut de Philip Morris România.
Ştiri video recomandate
