Europa riscă să piardă 1,3 trilioane de euro din PIB până în 2033 dacă nu reduce decalajul digital care separă comunitățile, limitează șansele la educație și subminează încrederea cetățenilor în instituții. Este avertismentul lansat de Vodafone prin raportul „Conexiune între comunități”, care atrage atenția că lipsa accesului la tehnologie și competențe digitale nu mai este doar un inconvenient, ci o vulnerabilitate strategică pentru întreaga societate europeană.
Deși conectivitatea a devenit în viața de zi cu zi la fel de esențială ca electricitatea sau încălzirea, milioane de oameni rămân excluși din spațiul digital. Astăzi, 44% dintre cetățenii Uniunii Europene nu au nici măcar competențe digitale de bază, iar una din cinci gospodării rurale nu beneficia anul trecut de conectivitate 5G. În spatele acestor cifre se ascund povești de viață: pacienți care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor medicale, copii care învață cu greu într-o lume tot mai tehnologizată și vârstnici care rămân în afara unor sisteme publice devenite din ce în ce mai digitale.
Raportul arată că excluziunea digitală produce efecte în lanț. Persoanele lipsite de acces tehnologic sunt de aproape o dată și jumătate mai expuse la interacțiuni dificile cu sistemele de sănătate, ajungând mai des la serviciile de urgență, acolo unde costurile sunt mai mari și presiunea mai intensă. În școli, elevii care nu au sprijin să-și dezvolte competențele digitale au de două ori mai puține șanse să-și construiască un viitor sigur, iar la nivel democratic, cetățenii excluși tind să se implice mai puțin în luarea deciziilor publice, ceea ce erodează treptat încrederea în instituțiile civice.
Diviziunile se văd clar pe harta Europei. În timp ce șapte din zece tineri între 16 și 24 de ani au competențe digitale de bază, doar 28% dintre persoanele de peste 65 de ani reușesc să țină pasul cu transformarea tehnologică. Diferențele nu se opresc la vârstă. Doar 20% dintre IMM-urile europene sunt digitalizate, ceea ce limitează productivitatea și menține decalajul față de Statele Unite, unde companiile au avansat mult mai rapid în procesul de transformare digitală.
Există însă și povești de succes care arată că schimbarea este posibilă. În Germania, digitalizarea a adus un plus de 28 de miliarde de euro la profitul companiilor într-un singur an. În Portugalia, firmele digitalizate plătesc salarii cu 37% mai mari, iar în țările nordice nivelul ridicat de alfabetizare digitală merge mână în mână cu o încredere puternică în instituțiile publice. Irlanda a demonstrat că și comunitățile rurale pot fi revitalizate prin investiții în conectivitate, iar în România, atingerea mediei europene de digitalizare până în 2027 ar adăuga 3% la PIB-ul național – echivalentul întregului buget anual pentru educație.
Pentru a transforma aceste exemple în realitate la scară continentală, raportul Vodafone propune patru direcții majore de acțiune: includerea digitalizării ca prioritate guvernamentală în strategiile economice, sprijinirea dezvoltării competențelor digitale prin parteneriate public-private, accelerarea digitalizării serviciilor publice și implementarea rapidă a unei infrastructuri moderne care să susțină o piață digitală unică la nivel european.
Mesajul central al raportului este limpede: incluziunea digitală nu mai este un lux, ci o condiție de supraviețuire economică și socială. Fără acțiuni ferme, decalajul de 1,3 trilioane de euro nu va însemna doar o pierdere economică, ci și o ruptură între generații, între orașe și sate, între cei conectați și cei lăsați în urmă. În joc nu este doar viitorul digital al Europei, ci și coeziunea ei umană.
