Va creşte Guvernul TVA-ul la 24% de la 1 ianuarie 2026? Asta este întrebarea care stă pe buzele tuturor românilor în ultima perioadă. Consilierul lui Mugur Isărescu, Eugen Rădulescu, a spus, în exclusivitate la emisiunea Zona Zero de la Antena 3 CNN, că România "a avut cheltuieli dosite care nu apăreau în bugetul aprobat. Dobânzile au fost subestimate grosier".
Întrebare: Aș vrea să încep acest interviu chiar citindu-vă pe dumneavoastră. Spuneați așa, chiar înainte să fie învestit acest guvern. "Mă tem că nu vor putea fi evitate noi creșteri de taxe". Atunci când a venit Ilie Bolojan premier. Acum vine FMI-ul care ne spune că s-ar putea să nu putem evita și ajustări, adică posibil noi taxe și în 2026. Vedeți o posibilitate ca Guvernul să fie nevoit și în 2026 să mai majoreze alte taxe?
Răspuns: "Este mult prea devreme ca să ne putem pronunța, pentru că nu avem încă niciun fel de cifră concludentă de la ce s-a întâmplat până acum. Primul lucru la care ne așteptăm este o schimbare este colectarea TVA. Nu e vorba numai de faptul că a crescut taxa pe valoare adăugată și că s-au eliminat niște reduceri de taxe, ceea ce este foarte bine, dar așteptăm să vedem că totuși vorbim despre un domeniu în care neîncasarea pe un an echivalează cu 50 de miliarde de lei.
Ar trebui să avem 50 de miliarde mai mult. Asta înseamnă că 30% din TVA nu se încasează. Mă tem că este vorba, așa cum ați spus, și de rea-credință și de neputință. Cred că aici există experți mai buni decât mine. Eu sunt pe margine și pot doar să observ ce se întâmplă. Nu pot să-mi explic cum anume se poate întâmpla ca o țară să nu încaseze aproape o treime din TVA-ul căreia este datorat.
În cazul în care Guvernul va reuși cu acest ANAF, cu un alt ANAF, că se vorbea la un moment dat despre desființarea și reînființarea unei entități care să se ocupe de chestiunea asta, atunci, dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite".
Întrebare: Deci să ne așteptăm, dacă ANAF nu va fi capabil să colecteze acest TVA și la un alt pachet de creşteri de taxe?
Răspuns: "Părerea mea este că aici vorbim numai despre ANAF. De altfel, am văzut că a fost discutat subiectul și în CSAT a încasării veniturilor statului. S-a pus inclusiv problema implicării serviciilor de informații, ceea ce este corect dacă acestea se limitează la culegerea informațiilor despre TVA.
Dar ne aducem aminte a mai fost cazuri în care SRI-ul a intrat așa în ANAF, s-a întâmplat acum câțiva ani și a ieșit bine. Rezultatele n-au ieșit bune. N-a ieșit bine, pentru că ceea ce trebuie să facă SRI-ul este să culeagă informații, nu se intre în ANAF, să transmită ANAF-ul unui informații, iar ANAF-ul să fie cel care să le fructifice, nu să intre în ANAF".
Ajunge TVA-ul la 24% în 2026?
Întrebare: Deci dumneavoastră ziceți așa: dacă nu colectăm TVA-ul și nu se îmbunătățește situația asta, putem să ne ducem la un alt pachet de majorări de taxe în 2026. Guvernul poate să ajungă acolo.
Răspuns: "Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat. Impozit este impozitul care se aplică, cum ar veni, de azi pe mâine, se aplică la toată lumea, efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment. Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă fără să ajungem acolo".
Întrebare: Deci dumneavoastră ziceți că depindem de foarte mulți de "DACĂ"? Dacă se colectează, dacă vor creşete încasările pe TVA, dacă acești “dacă” nu se împlinesc, domnule Rădulescu, unde putem ajunge?
Răspuns: "Putem să ajungem mult mai rău decât asta. (N.r. - TVA 24%). Mai rău, mult mai rău. Pentru că noi să nu uităm, avem ratingul de țară BBB minus perspectivă negativă. Acesta este o jumătate de pas înainte de ieșirea din grupul țărilor recomandate investițiilor. În momentul în care ai ieșit din grupul țărilor recomandate investițiilor, nu te mai poți finanța pentru deficit, nu mai ai cum să iei bani. Niciunul din investitorii serioși de pe piață nu acordă credite celor care nu sunt la rating de investiții. Nicio mare bancă nu face chestia asta".
Întrebare: Ce ar însemna asta? Incapacitate de plata a pensiilor, salariilor?
Răspuns: "Da, riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii. Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba. Deocamdată observ că marea crimă de care Guvernul intenționează să se ocupe este să reducă cu patru salariați la fiecare UAT ca medie, că asta înseamnă cei 13.000 despre care se vorbește, patru oameni pentru fiecare UAT, în medie. Dacă asta este o tragedie și nu se poate rezolva în în condiții amiabile, să spunem, s-ar putea să ajungem la mult mai grav decât să discutăm și despre despre asta".
Întrebare: Dumneavoastră ziceți aşa: "cel mai mare rău care se poate întâmpla în România acum este să ajungem într-o perspectivă nerecomandate investitorilor, agențiile de rating să nu mai recomande România investitorii și cel mai mic rău, să zic așa, ar fi o creştere TVA".
Răspuns: "Eu cred că se poate și fără asta. Când a fost guvernul instalat și am văzut programul guvernamental, am zis că este cel mai solid lucru pe care l-am văzut în mulți ani, pentru că, în timp ce situația este extrem de critică, acest program, așa cum este el construit, ar urmări să facă două lucruri aproape imposibil în același timp: Unu, să reducem deficitul bugetar care a ajuns la niște niveluri insuportabile și al doilea lucru să o facă fără să avem o cădere a economiei, să avem ceea ce se numește o aterizare lină. Această aterizare lină este, cum să spun eu, este importantă, pentru că altminteri, programul nu are cum să funcționeze. Programul funcționează pe creștere economică, nu pe scădere economică".
Despre deficit şi dosirea unor cheluieli. Dobânzi subestimate de zeci de miliarde
Eugen Rădulescu: Să nu uităm că am avut cheltuieli care au fost dosite, nu apăreau în bugetul aprobat cu cine l-a dosit. N-aș vrea să spun cine a făcut bugetul. În afară de asta au fost subestimate dobânzile. Dobânzile au fost subestimate grosier. Adică am făcut câteva zeci de miliarde. Zeci de miliarde nu au fost trecute în buget. Bine, n-aveai cum să știi cât vor fi, pentru că nu avea cum să știe exact cât de mare va fi deficitul în fiecare lună și cât de tare vor crește dobânzile. Sunt lucruri pe care nu le putea estima neapărat.
Gina Vacariu: Sunt specialiști care spun că domnul Bolojan s-a trezit de fapt cu aceste lucruri care au fost dosite, cum ați zis dumneavoastră și n-au fost introduse buget și că deficitul real ar fi undeva acum, când vorbim, la 10-11%.
Răspuns: "Cu 10-11% era un fel de dacă s-ar fi inclus în buget tot ceea ce era punctul de pornire, nu era 9,3 și era încă 1,7 - 1,8 din sumele care, pentru anul 2025, nu au fost luate în calcul".
Impozit progresiv pe salarii?
Întrebare: Ministrul finanțelor spune că toate pachetele care au fost adoptate începând cu luna august-septembrie vor avea un impact anul în viitor de 3% o reducere practică a deficitului până pe la șase, șase şi ceva. Dacă nu se întâmplă lucrul acesta, unde vedeți dumneavoastră că s-ar putea uita din nou Guvernul pentru a colecta bani la buget din nou pe impozite locale, din nou pe taxarea muncii să trecem poate la impozitare progresivă, să ia mai mulți bani din zona asta de salarii, din nou la TVA, unde vedeți?
Răspuns: "E foarte greu de spus de-acum, mai ales că asta o pot face numai experții care se uită la cifre în fiecare zi. Eu ceea ce aș putea să spun este că, în privința trecerii la cote de impozit progresiv, părerea mea personală este că asta n-are cum să meargă. Noi suntem deja la 42% impozitarea muncii, în momentul de față 10% impozitul pe venit, dar sunt CAS şi CASS pe care le plătim noi. Și atunci impozitul pe venit în momentul de față este la 42% dacă vrei. Dacă-ți imaginezi că de la 42% reducând povara pentru cei cu venituri mici, poți să încasezi mai mult mărind impozitele pentru cei cu venituri mai mari. Păi, să știți că noi am trecut prin asta în 2005, când am trecut la cota unică și impozitul a scăzut atunci de la 23% la 16%, din colectare s-au încasat mai mulți bani. De ce credem acum că dacă facem invers se va întâmpla altceva?".
Gina Vacariu: Ministrul Muncii a venit cu acest argument, că așa ar fi echitabil.
Eugen Răduescu: Să știți că, părerea mea, eu nu sunt un om de stânga, dânsul este un om de stânga și recunoaște orientarea de stânga. Eu gândesc ca un economist și pot să vă spun în felul următor: în momentul în care încurcăm ideologia cu economia, rezultatul nu poate fi decât un dezastru.
Întrebare: Deci ar fi un dezastru un impozit progresiv pentru România?
Răspuns: "Nu vom câștiga nimic. Va fi bulversat întreg sistemul fiscal, în loc să ne ocupăm de a folosi sistemul fiscal să încasăm impozitele care nu le încasăm acum. Ne-am chinuit să încasăm mai mult acolo unde știți că se încasează acum puțin peste 2% din PIB. Păi cât ar putea să crească impozitele pe venit ca să câștigi ceva care chiar să conteze în în buget".
Întrebare: Ce credeți că vrea să facă PSD-ul cu această idee a impozitării progresive?
Răspuns: "Aceasta este o idee care, din păcate, a început să își facă foarte mult loc și la Fondul Monetar Internațional. Uniunea Europeană pare să fie de asemenea pe această idee, în condițiile în care cei care vorbesc despre asta nu înțeleg că noi facem impozitarea pe de mână. Păi ca nu avem sisteme electronice în care să avem fiecare cetățean care să aibă un cont al lui și acolo să fie introduse electronic toate veniturile lui și așa mai departe. Noi acum suntem tot la un soi de dosar cu șină și dacă introduci și impozitarea progresivă, transformă toată chestia asta într-o bulibășeală totală. Ori asta se îndreaptă exact împotriva celor care câștigă din muncă. Nu există o nebunie mai mare decât să dai în cap celor care muncesc".
Cota unică de 12-14% pentru toate veniturile înseamnă creşterea impozitării pe salariu
Gina Vacariu: Dar ne uităm și la ideologia PNL. Premierul e de la PNL. Se discută despre o cotă unică, dar care să fie adevărat unică. Adică până și impozitul pe venit să fie tot 16% sau să fie aceeași poză și la impozitul pe profit și la impozit ar trebui.
Eugen Răduescu: Ar trebui să fie toate veniturile impozitate la aceeași cotă, ceea ce nu se întâmpla niciodată. Aceasta a fost, după părerea mea, călcâiul lui Ahile. În momentul în care a fost introdus așa-numita cotă unică, în 2005, au fost exceptate veniturile din capital. Aceeași cotă ar trebui practicată pentru câștigul de capital. Noi acum când vindem acțiuni, avem de plătit un impozit de 1% de câștig și dacă ai pentru mai puțin de un an e 3%.
Întrebare: Dumneavoastră vedeți aceeași cotă care să fie 16%?
Răspuns: "Asta trebuie să calculeze experții. Eu cred că nu 10%. Cred că ar putea să fie puțin mai mare, 12-14%, dar să fie pentru toate veniturile, nu are logică să fie mai puţin pentru alte venituri".
Cea mai mare prostie făcută de guverne
Întrebare: Care vi se pare că a fost cea mai mare prostie făcută în ceea ce privește bugetul pe acest an? De ce am ajuns în această situație cu aceste taxe?
Răspuns: "Nu a fost una singura, din păcate. De de la prima jumătate a anului trecut a început avalanșa aceasta de generozitate fiscală, manifestată atât prin creșterea unor cheltuieli, creșteri de salarii în sectorul public, creștere cu 40% a fondului de pensii. N-a crescut la toată lumea cu 40% dar au fost destui care au avut creșteri de 40% pensiilor. E mult mai mult decât poate să ducă o economie care pornea de la un deficit de șase și ceva. Guvernul promisese că va ajunge la 5% și de la 5 ajung la 9,3%, deci n-a fost un singur lucru care s-a întâmplat. Au fost rupte zăgazurile (N.r. - Factor care împiedică realizarea unei acțiuni) decenței fiscale, cheltuieli foarte mari și venituri ciuntite".
România a fost amanetată electoral
Întrebare: Ca să folosesc o expresie destul de plastică: a fost amanetată România? Electoral vorbind. Adică din decizii electorale e amanetată, cu ghilimele-le de rigoare?
Răspuns: "România, din păcate, da. Răspunderea ar trebui să fie de ordin politic. Nu cred că se poate vorbi despre o răspundere penală. Nu sunt sigur că nu s-ar putea vorbi despre așa ceva în cazurile proiectelor care aveau finanțare de la Uniunea Europeană gratis și noi le-am ratat și am pierdut banii. Aici nu sunt sigur că nu ar fi justificată, inclusiv mai mult decât o răspundere politică. Dar, în general vorbind, acestea sunt decizii politice. Și la deciziile politice răspunderea este politică".
Vor fi îngheţate pensiile şi salariile în următorii 5 ani?
Întrebare: FMI-ul a venit în acest raport, ultimul pe care la făcut pentru România, cu o cifră macro care poate pentru multă lume nu spune mult, dar pentru cei care știu să citească printre rânduri este importantă, pentru că putem ajunge până în 2030 la o datorie publică de 70%. Dacă se întâmplă asta, se poate ca în următorii ani să fie înghețate pensiile și salariile. Asta spune legea responsabilității fiscale. Dacă ești peste 55%, datorie publică, Guvernul să decidă înghețări de pensii și salarii.
Răspuns: "Decizia va fi de ordin politic aici".
Întrebare: Cum anume face Guvernul care va fi în momentul acela pentru a evita creșterea în continuare a datoriei publice?
Răspuns: "Nu mă impuneți pe mine să încerc să vă spun ce anume ar trebui să facă guvernele, pentru că nu eu am dus finanțele publice la situația în care suntem astăzi".
Concedieri
Întrebare: De ce credeți că este rezistența asta în ceea ce privește reforma locală?
Răspuns: "Rezistența este oriunde. Când rezistența este oriunde trebuie să schimbi ceva. Oriunde se schimbă ceva, orice schimbare generează rezistență. Ar fi așa un dezastru ca 13.000 de bugetari să plece acasă, după părerea mea. Asta înseamnă că, în medie. ar trebui să plce patru oameni din fiecare unitate administrativ-teritorială. Nu ar fi vădit, pentru că e mult mai confortabil așa. Este foarte confortabil ca, într-o comună de 1.000 de oameni, să ai 30 de oameni la primărie".
Tăierea pensiilor speciale
Întrebare: Când au venit creșterile acestea de taxe, ba la 21% suprataxarea pensiilor, peste 3.000 lei cu CSS și așa mai departe, diferite taxe. Aceste aceste legi au fost, domnule Rădulescu, constituționale. Nimeni n-a mai dezbătut nimic. Adică de ce e necesar ca prin pachetul acesta de taxe să sufere populația pentru că s-au făcut niște greșeli electorale. Când vine însă acum să se taie privilegiile specialilor, mă refer aici la pensiile magistraților, Curtea Constituțională, judecătorii curții au amânat decizia și au spus trebuie să să ne mai gândim, trebuie să mai verificăm, trebuie să vedem exact ce efect va avea legea asta. Și au amânat decizia încă 2 săptămâni. Să nu se taie practic privilegiile, să nu crească vârsta de pensionare la 65 de ani. De ce? Când e vorba pentru marea masă, se iau aceste decizii imediat și sunt toate constituționale.
Răspuns: "Eu nu pot să vă spun aici decât un singur lucru: nu există țară pe fața Pământului unde judecătorii să iasă la pensie la 47 de ani. Nu există în toată Europa. În Statele Unite, pentru anumite poziții, nici nu există noțiunea de pensie. Trăiești în funcția respectivă. Până când mori, ești în funcția respectivă de judecător. Noi vrem să scoatem judecătorii exact atunci când încep să dobândească experiență. La 47 de ani ești în deplinătatea puterii fizice și intelectuale, iar experiența pe care ai dobândit-o până la vârsta aceea este cu adevărat valoroasă și abia atunci începe să se poată manifesta. Noi vrem să dăm cu piciorul la această resursă formidabilă din motive pe care eu personal nu le pot înțelege.
Eu spun numai că este imoral, este fără precedent în lume iar ideea că este independența justiției afectată, dacă judecătorul nu ia o pensie de peste 5.000 euro la pensionare, să știți că pensia în în Europa Occidentală este pe la 3.000 euro și acolo costurile sunt mai mari. Nu sunt încă costurile noastre la nivelul celor din Occident, noi avem cea mai mare pensie specială, 70.000 lei. Media este peste 5.000 euro şi în vestul Europei este la 3.000 euro. Probabil acolo nu există niciun fel de independența justiției. Dacă dacă toate cele 26 de țări, în afară de România, ies la pensie la 65 până la 70 de ani și cu pensii de cel mult 3.000 euro, înseamnă că, vai şi amar de independența justiției de la ei".
Întrebare: Păi nu tot clasa politică a făcut aceste legi și până la urmă, în ultimii 20 de ani, au protejat aceste pensii?
Răspuns: "Ba da, dar nu le-au protejat. Le-au umflat. Nu se poate ca un singur om să ia o pensie cât 20 de alți oameni, pentru că până la sfârșitul vieții, bine, având în vedere că iese la pensie la 47 de ani, poate să mai trăiască încă 35 de ani cu pensia aia, în timp ce muritorii de rând au 10-15 ani de trăit cu pensia pe care o au".
Ce face Bolojan dacă nu vor fi tăiate pensiile speciale
Eugen Rădulescu: Ar fi un eșec groaznic al societății românești, pentru că premierul s-a bucurat să vină. Ar fi un eșec îngrozitor al societății, nu al premierului. Premierul a făcut tot ceea ce era omenește posibil. Nu, n-aș arunca vina pe el pentru asta în niciun caz.
Gina Vacariu: Dumnealui a spus că n-ar mai fi legitim acest guvern dacă nu vor fi tăiate pensiile spoeciale.
Eugen Rădulescu: Mă tem că n-aș putea să-l contrazic.
Întrebare: Deci credeți că n-ar mai fi?
Răspuns: "Nu cred că el are toată îndreptățirea să gândească în felul acesta. Adică e un test oarecum și politic. Este un test exclusiv politic. Părerea mea este ca e neconstitional sa ieși la pensie la 47 de ani, scrie ca suntem egali în fata legii. Cum suntetm egali dacă unii ies la pensii la 47 de ani și noi la 65 de ani".
Creşte vârsta de pensionare până la 68 de ani?
Gina Vacariu: Apropo, e o discuție în spațiu public că s-ar putea să ajungem și noi să creștem vârsta standard de pensionare. Cum este şi prin anumite state din Europa la 67 de ani, 68.
Eugen Rădulescu: Nu se va întâmpla în curând. Se va întâmpla la un moment dat, e inevitabil. Totuși, să nu uităm că în viitorii 5-6-7 ani vom avea o gâlmă extraordinară de noi pensionari, care au fost triplul numărului și dublul numărului de copii la naștere decât era media multianuală în România. Aceștia vor ieși la pensie cu toții în viitorii 5-6-7 ani. Ce înseamnă asta? Mai puțină forță de muncă, mai multe pensii, mai puține contribuții. Noi dacă am ajunge să avem nu știu, 66 de ani vârsta de pensionare și asta nu s-ar întâmpla într-un an.
Un an de preţuri, dobânzi şi rate uriaşie
Întrebare: 12 luni de inflație mare ne-ar aștepta, ne-a confirmat și domnul Cristian Popa într-un exclusiv pentru Antena 3 CNN. Asta înseamnă, domnule Rădulescu, că vom avea clar presiunea asta a prețurilor, ceea ce înseamnă bugetul unei familii, dar și cine are rate, va fi și presiunea ratelor. Când vom putea să vedem luminiţa de la capătul tunelului, să zic aşa, în sensul în care să mai și scadă prețurile, să mai scadă şi ratele?
Răspuns: "De scăzut, prețurile n-au cum să scadă. Prețurile nu vor mai crește și o să înceapă să crească veniturile. În mod normal, dacă programul de guvernare merge cum trebuie, din a 2-a jumătate a anului viitor vom intra pe o pantă de normalizare a lucrurilor. În inflație, în dobânzi va fi probabil mai încet, pentru că ratele se manifestă pe șase luni, deci probabil că ratele nu vor scădea foarte mult, adică de la sfârșitul anului viitor, poate mai încolo, dar în a 2-a jumătate a anului viitor se va simți, după părerea mea, resorbirea șocului inflaționist.
Desigur, dacă Guvernul reușește să înceapă să încaseze taxe și dacă deficitul bugetar se înscrie în plafonul acela de 8,4% pe care l-a promis Guvernul și să se înscrie nu prin amânările de plăți, atunci avem șansa ca inflația să nu mai fie foarte mare. Iar eu aici aș vrea să punctez. Pe aici, în zona în care suntem acum nu, în zona de 10% numai poate să urce foarte puțin, să coboare chiar eu aș vedea undeva pe la 8% la sfârșitul anului, dar asta dacă reușim să reducem deficitul bugetar. Am văzut că decizia care a fost luată acum de Guvern a fost de a păstra plafonarea de prețuri la câteva produse de bază, dar ceea ce trebuia să facă guvernul era să nu ajungă în deficitul ăsta, pentru că inflația are o singură cauză: deficitul bugetar.
Să nu ne amăgim, deficitul bugetar e cel care duce la inflația asta. Efectul dezinflaționist nu există. A reduce, a ține prețurile sub control la un grup de produse nu te ajută deloc să îmbunătățești nivelul general al prețurilor absolut deloc. Trebuie să iei măsuri ca să nu ajungi acolo".
Întrebare: Pe dumneavoastră ce prețuri vă şochează când mergeţi în magazin?
Răspuns: "Eu mă uit că avem coşul din ce în ce mai gol și din ce în ce mai mare prețul. M-au surprins de destul de tare anul acesta prețurile la fructe. Eu țineam minte că merele când apar costă 3 lei. Acum costă 8 lei, 9 lei merele produs național".
Întrebare: Cum faceți cumpărăturile? Săptămânal sau lunar?
Răspuns: "Cam la 2 săptămâni".
Întrebare: Trebuie să punem deoparte bani albi pentru zile negre?
Răspuns: "Totdeauna trebuie să facem asta, nu numai acum, totdeauna".
Întrebare: Care ar fi fi sfatul dumneavoastră? Cât ar trebui să aibă lume în casă?
Răspuns: "În mod normal, dacă ne uităm la ce ne sfătuiesc experții, ar trebui să fim în stare să economisim 20% din venitul pe care îl avem și suma respectivă să nu o ținem în casă. Adică în momentul de față sunt și variante cu titluri de stat, sunt și alte investiții care sunt posibile, conturi bancare".
Gina Vacariu: Făceau referire și la ceea ce s-a întâmplat cu acel blackout în Spania. În Spania a fost o situație absolut teribilă.
Eugen Rădulescu: Cred că dacă am avea 500 lei într-o familie tot timpul să știm sigur că îi avem acolo ar fi acceptabil. Noi nu avem prețurile din Spania. Totuși, prețurile la noi sunt mult mai mici.
Întrebare: Într-un cuvânt, domnule Rădulescu, ce ne așteaptă în perioada următoare?
Răspuns: "Va fi o perioadă de confuzie în continuare și va fi o perioadă, după părerea mea, în care oamenii vor fi foarte, foarte nemulțumiți din cauză că, nu neapărat din cauză că au strâns cureaua, ci pentru că sentimentul pe care îl au foarte mulți oameni și deocamdată pe bună dreptate, este că nu se vede că toată lumea ar participa la strângerea curelei. Și nenorocirea este că cei care nu o strâng sunt tocmai cei care sunt hiperprivilegiați. Ori asta e foarte, foarte greu de tolerat, mai cu seamă oamenii care sunt într-o situație financiară mai modestă. Ei sunt cei care întotdeauna sunt mai săraci, sunt cei care simt mai tare asemenea evenimente, creșterea inflației, veniturile care se plafonează și așa mai departe".
Întrebare: Sunteți de acord cu președintele care a spus că din 2027 o să o ducem mai bine, adică perioada grea va fi tot anul 2026?
Răspuns: "Eu cred că, în mod normal, în a 2-a parte a anului 2026 lucrurile ar putea să se amelioreze, nu neapărat să ajungem la o situație foarte bună, dar lucrurile se pot ameliora începând din a 2-a jumătate a anului viitor. Pentru că să știți, așa cum problemele pe care le-am avut până acum au avut drept sursă esențială deficitul bugetar, în momentul în care acesta se atenuează, avem și câștigurile, pentru că nu mai avem deficitul bugetar, dobânzile vor presa mai puțin, pentru că n-o să mai fie cerere la fel de mare de credit din partea statului".
Gina Vacariu: Dar omul de rând s-ar putea să nu resimtă că o va duce mai bine, are pensia îngheţată, salariul îngheţat.
Eugen Rădulescu: Va fi un moment de respiro și va fi un moment în care înrăutățirea se va oprit. Iar eu sunt de părere că asta se va întâmpla din a 2-a jumătate a anului viitor, dacă mergem înainte cu reforma.
Ştiri video recomandate
