Comisia Europeană a anunţat câţi bani a cheltuit cu adevărat statul. România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană: 9,3%. "Un deficit peste 9% e foarte grav, e foarte mult și asta arată că practic nu s-a făcut nimic din promisiunile pe care guvernul le-a dat acestei țări și Uniunii Europene", a declarat marți profesorul de economie Mircea Coșea, la Antena 3 CNN.
La o distanță semnificativă pe locul doi e Polonia, cu 6,6%, Franța cu 5,8% și Slovacia cu 5,3%.
Asta în condiţiile în care Guvernul a estimat la finalul anului trecut un deficit de 8,7% din PIB. Executivul trebuie să reducă cheltuielile statului și să închidă anul cu un deficit de 7% din PIB. În caz contrar, România riscă să piardă banii din PNRR și accesul lal fondurile europene.
Mai mult, o sancțiune din partea CE ar atrage, spun analiștii economici, și o retrogradare a României. Scăderea ratingului de țară ar putea pune Guvernul în față unor dobânzi mult mai mari atunci când iese în piață să se finanțeze sau ar putea face chiar ca accesul la finanțare să se reducă drastic.
Ministrul Finanțelor pregătește reforma fiscală: 25 de miliarde de lei ar trebui să aducă noile măsuri la bugetul de stat. De asemenea, Ministerul Finanțelor a promis că noile taxe vor fi introduse abia de anul viitor. Negocierile purtate pentru creșterea încasărilor au luat în calcul inclusv creștrea TVA, schimbarea modului în care sunt calculate contribuțiile sociale și eliminarea facilităților fiscale. Reforma finațelor țării va fi anunțată după alegerile prezidențiale. CE a cerut că măsurile să fie anunțate public la incepulul lunii iunie.
"Un deficit peste 9% e foarte grav, e foarte mult și asta arată că practic nu s-a făcut nimic din promisiunile pe care guvernul le-a dat acestei țări și Uniunii Europene. De la începutul anului deficitul crește în continuare, așa încât, logic, nu se mai poate renunța la ideea unor introduceri de taxe și impozite mai mari după alegeri. Deși este o greșeală, România nu va putea să rezolve problema deficitului doar prin creșterea de impozite și taxe. Sigur că vor fi anumite succese parțiale, dar boala se va prelungi.
România are nevoie de o reformă, pentru că actuala structură a economiei românești generează deficit atâta timp cât avem o structură bazată pe import masiv, nu numai de alimente de care vorbim în fiecare zi, dar și de alte produse de capital. Atâta timp cât ne împrumutăm pentru a suporta cheltuieli le curente ale guvernului, nu putem să sperăm la o reducere a deficitului. Toate aceste practici de îndatorare și de scădere a capacității de acoperire a consumului intern din resurse proprii ne duce la deficit", a declarat Mircea Coșea.
El a spus că reforma fiscală este tot o regândire a fiscalități.
"Ar trebui o regândire a fiscalității din punct de vedere al flexibilizării ei relativ la sectorul privat, la mediul de afaceri, care să fie lăsat să funcționeze mai liber, fără alte impozite și taxe", a spus profesorul de economie.
El a adăugat că e nevoie de o reformă a ANAF care să fie un partener al mediului de afaceri, în sensul în care să colaboreze pentru o colectare cât mai bună, "nu o poliție fiscală cum este acum", adică "o poliție care ține foarte mult cu anumite grupuri de interese".
"Știm foarte bine că principalii evazioniști sunt societăți le capital majoritar de stat. Deci va fi probabil o creștere a fiscalității, dar nu va rezolva problema, ea va fi doar amânată. Trebuie să existe o gândire care să ducă la o punere în valoare a resurselor noastre pentru a micșora importul. Acolo pierdem foarte mult. Atâta timp cât importăm pentru resurse pentru consumul curent, nu avem cum să reducem deficitul pe termen mediu și lung", a conchis Coșea.
Ştiri video recomandate
