În ultimii ani, în marile orașe, zonele rezidențiale s-au extins rapid, iar presiunea pe infrastructură a crescut considerabil. Experţii atrag atenţia că este nevoie de un cadru unitar pentru dezvoltarea urbană şi aşteaptă adoptarea Noului Cod al Urbanismului, aflat de doi ani în Parlament. Proiectul de lege îşi propune să simplifice modul în care se dezvoltă România, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Tema a fost abordată şi în cadrul conferinţei "Viitorul pieței imobiliare din România – încredere, inovație și adaptare", organizată de platforma HomeZZ și susținută de Antena 3 CNN.
Noul Cod al Urbanismlui în România este încă la stadiu de proiect de lege, în Parlament şi face parte din reformele asumate de România prin PNRR. Acesta ar urma să simplifice şi să digitalizeze procesele de autorizare în construcții.
"Este nevoie de un efort comun al autorităților centrale, locale și al actorilor implicați în aceste reglementări. Primul pas este, într-adevăr, să aprobăm codul prin Parlament, Codul Amenajării, Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, care deja introduce o serie de măsuri de eficientizare și niște aspecte foarte importante referitoare la partea de avizare, autorizare și la crearea acestei transparențe și predictibilități", a explocat Orsolya-Mária Kövér, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
"Viziune există, problematica PUG (N.r. - Plan Urbanist General), indiferent că e București sau alte locuri, presupune o viziune integrată", explică şi Tiberiu Constantin Florescu, preşedintele Registrului Urbaniștilor din România (RUR).
Un exemplu al presiunii urbane îl reprezintă județul Ilfov. A avut cea mai mare creștere demografică, de 40%, din datele oficiale, însa, în realitate, cifrele sunt mult mai mari.
"Provocarea autorității publice este una foarte mare în zona aceasta, pentru că, așa cum bine ați menționat, și toată lumea știe acest lucru, cei care nu construiesc în București se îndreaptă către Ilfov. Provocarea noastră este ca aceste documentații de urbanism care propun introduceri în intravilan să fie populate cu tot ceea ce înseamnă partea de echipamente publice", a adăugat Olivia Ciobanu Oprescu, Administratorul Public al Judeţului Ilfov.
Și Bucureștiul caută soluții pentru zonele aflate în plină dezvoltare.
"Astăzi, Sectorul 4, în zona de sud cel puțin, beneficiază de un plan urbanistic zonal strict a zonei de sud, care era o zonă fragmentată, necoordonată, neplanificată și neproductivă pentru sector și pentru bugetul local. Bineînțeles, odată cu această planificare pe care am încercat să o coordonăm cu ce se întâmplă în nordul sectorului, apar noi provocări în ceea ce privește zona de edilitare și rețele, bineînțeles, și a echipamentelor publice pe care noi astăzi încercăm să le facem, să încurajăm, de fapt dezvoltatorii să le pună practică", a explicat Zahia Dardari, Arhitectuş Şef al Primăriei Sectorului 4.
Temele au fost abordate la Conferința "Viitorul pieței imobiliare din România – încredere, inovație și adaptare", organizată de platforma HomeZZ și susținută de Antena 3 CNN.
Ştiri video recomandate
