Opinie Adrian Mîrşanu: De ce nu are chef OMV “Grăsanul” de oferta de acţiuni Petrom?

de Adrian Mirsanu    |    11 Mai 2011   •   21:38
Opinie Adrian Mîrşanu: De ce nu are chef OMV “Grăsanul” de oferta de acţiuni Petrom? Foto: Intact Images

Ce n-au uitat austriecii de la caderea Imperiului Habsburgic incoace este sa gandeasca la scara mare si sa incerce din rasputeri sa aiba un cuvant de spus la masa “celor mari”. O sa schimbam putin planul si o sa trecem de la istorie la economie, unde ironic lucrurile s-au intors in timp la 180 de grade.

Daca in Evul Mediu, otomanii bateau la portile Vienei dupa ce treceau prin foc Tarile Romane si tot ce le mai statea in cale, acum, OMV reuseste reversul medaliei : sa se infrupte acum din imensa piata a Turciei, de aproape 80 milioane de consumatori, si sa “digere” sistematic ultima sa prada, care ii da de acum companiei austriece proportii asiatice.

Indraznesc sa spun ca ieri a fost o zi istorica pentru OMV, unul din flagship-urile Austriei, care va avea impact si asupra celei mai mari companii romanesti, aflate de aproape sapte ani sub controlul companiei petroliere cu sediul la Viena.

Primul trimestru din 2011 integreaza in premiera in rezultatele consolidate ale OMV si performantele proaspetei achizitii din Turcia – Petrol Ofisi, unde austriecii si-au majorat participatia de la circa 41% la peste 96% in decembrie 2010. Efectul imediat al consolidarii: compania turceasca a contribuit in primul trimestru cu 1,8 mld. euro la incasarile OMV, din care acum Turcia inseamna aproape un sfert, mai exact 22%.

Petrol Ofisi intra pe mana austriecilor cu vanzari aproape duble fata de Petrom si devine de acum cea mai mare piata OMV.  Strategia lui Wolfgang Ruttenstorfer (pe care acum o duce mai departe Gerhard Roiss, fostul nr. 2 din OMV) de a vana doar “Big Fish” a dat rezultate: in primul trimestru din 2011, OMV a avut vanzari de 8 mld. euro, adica cu aproape 400 mil. euro mai mult decat vanzarile inregistrate in intreg anul 2003 (anul de dinaintea achizitiei Petrom).

Din doua lovituri bine plasate (privatizarea Petrom in 2004 si achizitia Petrol Ofisi – Turcia de la familia Dogan in doua etape 2006 si 2010), OMV a ajuns sa incaseze intr-un trimestru mai mult decat incasa intr-un an.

Este adevarat ca i-a luat opt ani pana aici, iar in acest interval barilul de titei s-a scumpit de aproape trei ori. Insa, la fel de bine, trebuie spus, ca nici bine nu s-a uscat cerneala pe hartiile prin care austriecii au pus piciorul in Asia ca deja au trasat pasii prin care achizitia turceasca trebuie sa ii parcurga in ritmul vitezist de dezvoltare austriac: trebuie sa isi extinda portofoliul in zona explorare & productie, Petrol Ofisi fiind acum o companie downstream, si sa treaca la afaceri cu gaze si energie electrica, aici modelul aplicat in Romania cu centrale electrice si parcuri eoliene vor servi drept model pentru mai proaspetii colegi de grup.

Unul dintre cele mai puternice efecte imediate ale preluarii Petrol Ofisi de catre OMV este ca reteaua austriecilor capata o dimensiune mai mult decat dubla, de la circa 2.200 de benzinarii acum ( din care Petrom inseamna cam 800 de statii), OMV mai ia in greutate 2.400 de benzinarii in Turcia si se apropie vertiginos de 5.000 de benzinarii.

In 2011, OMV face o optiune serioasa catre talia de companie de peste 30 mld. euro vanzari. Daca mai reusea si tentativa din 2008 de a prelua campionul petrolier ungar MOL, probabil, ca astazi austriecii erau deja in clasa medie – mare de companii petroliere internationala. OMV ramane insa la o distanta uriasa de “oil majors”, businessul OMV fiind cam a zecea parte din incasarile pe primul trimestru ale Shell, cea mai mare companie petroliera europeana.

Shell a raportat un profit in aceeasi perioada aproape la fel de mare cat tot ce a incasat OMV, iar in raport direct gigantul anglo – olandez are un profit de peste 20 ori mai mare decat austriecii.

Seria de achizitii a OMV spre Europa de Sud – Est si Turcia a creat acum o axa strategica Viena – Bucuresti – Instanbul. Daca Viena ramane creierul operatiunilor OMV, Bucurestiul (adica Petrom) cu portofoliul sau upstream (explorare si productie) foarte valoros din intreaga regiune exceptand Rusia, cu o retea puternica de benzinarii, cu o rafinarie Petrobrazi capabila sa acopere in buna parte benzinariile OMV din Bulgaria, Serbia si alte piete din regiune ar fi cel mai probabil inima, care pompeaza produse petroliere in regiunea Europei de Sud – Est.

In acest scenariu, Turcia va astampara poftele Vienei de crestere exponentiala, iar Instanbulul devine stomacul. Acum acest “Think Big made in Viena” pare sa deseneze un traseu dinspre inima Europei ca o mana intinsa catre cel mai vanos actionar al sau – fondul de investitii IPIC din Abu Dhabi.

Cu Petrom care isi va intari in viitorul apropiat statutul de furnizor nr. 1 al OMV de profit, prin valorificarea portofoliului de gaze la tarifele de pe piata internationala si cu o centrala energetica ce va remodela piata productiei de energie ca doua plusuri importante la actualul portofoliu de explorare si productie, OMV si-a rezolvat acum un alt vis: are pe masa cea mai mare piata de desfacere din tot ce poate insemna o companie sa-I zicem totusi regionala. OMV seamana de acum cu un grasan tolanit, care isi va rontai linistit roadele culese din cele doua surse – cheie: Petrom si Petrol Ofisi.

Sa nu uitam ca Turcia este o piata de consum aproape cat toate pietele la un loc din Europa Centrala, de Est si de Sud – Est. Turcia este si una dintre cele mai dinamice piete emergente, in 2010, PIB-ul a crescut cu 9%, adica intr-un ritm comparabil cu Chinal, cea mai dinamica economie a lumii.

Iata de ce OMV nu este dispus sa plateasca circa o jumatate de miliard de euro pe un pachet de 9,84% din Petrom, unde are deja decizia in board, si nici nu a clipit cand a fost vorba sa puna pe masa circa 1 mld. euro pentru a prelua controlul companiei turcesti, de ce acum este preocupata de cum isi va refinanta aceasta achizitie, avand de ales intre o majorare de capital ce i-ar mentine intact gradul de indatorare in ochii analistilor, insa nu ar face prea fericit statul austriac ce detine o treime din companies i ar fi nevoit sa participe la aceasta operatiune,  si o emisiune de bonduri prin care sa atraga fresh money de la investitori.

Ambele variante de pe masa, dintre care OMV a anuntat ca isi va face cunoscuta optiunea pana la finele lunii iunie ar putea aduce lacrimi la Bucuresti, unde consortiul condus de banca de investitii rusa Renaissance trebuie sa se decida cand va plasa oferta si ar fi bine sa ocoleasca perioada in care OMV va face cu ochiul investitorilor.Mai ales, din pozitia mai noua de sultan al noii Europe, care a pus piciorul in Asia, de companie cu rigoare austriaca care acum promite bogatiile Orientului, dupa ce le-a oferit investitorilor gustul profitului din Carpati.

Parteneri
x close