Energia solară a ajuns atât de ieftină, încât producerea unei unități de energie costă doar 0,023 euro, conform unui nou studiu citat de Euronews.
Energia solară a fost desemnată „motorul principal” al tranziției mondiale către surse curate și regenerabile de energie, datorită costurilor sale extrem de reduse. Un nou studiu realizat de Universitatea din Surrey arată că energia solară este cea mai ieftină sursă de electricitate, depășind alte forme de energie regenerabilă, precum eolianul, dar și combustibilii fosili precum cărbunele și gazul.
Cercetătorii au descoperit că, în cele mai însorite țări, costul producerii unei unități de energie solară ajunge la doar 0,023 €. Chiar și în Regatul Unit – aflat la 50 de grade latitudine nordică și cunoscut pentru vremea sa mohorâtă – energia solară s-a dovedit a fi cea mai ieftină opțiune pentru „producția la scară largă”.
Datorită scăderii cu 89% a prețului bateriilor litiu-ion din 2010 până în prezent, studiul arată că sistemele solare cu stocare sunt acum la fel de rentabile ca și centralele pe gaz. „Aceste configurații hibride, care combină panourile solare cu baterii, sunt deja standard în multe regiuni și permit stocarea și utilizarea energiei atunci când este nevoie, transformând energia solară într-o sursă mai fiabilă și flexibilă, care ajută la echilibrarea cererii din rețea”, se arată în studiu.
„Cele mai mari provocări” ale energiei solare
În ciuda eficienței sale economice, Ehsan Rezaee, coautor al studiului de la Universitatea din Surrey, spune că integrarea nivelurilor tot mai ridicate de energie solară în rețelele electrice rămâne una dintre „cele mai mari provocări” ale industriei. „Rețelele inteligente, prognoza bazată pe inteligență artificială și legăturile mai puternice între regiuni vor fi esențiale pentru menținerea stabilității sistemelor energetice pe măsură ce crește utilizarea surselor regenerabile”, adaugă acesta.
Inovațiile în materiale ar putea crește producția de energie cu până la 50% fără a mări suprafața utilizată. Această tehnologie necesită mult mai puțină energie comparativ cu celulele din siliciu, ceea ce înseamnă că se poate genera mai multă energie dintr-o suprafață mai mică. De asemenea, poate fi aplicată pe o gamă mai largă de suprafețe, inclusiv pe clădiri și vehicule, datorită faptului că este mai subțire și mai flexibilă decât variantele din siliciu, reducând astfel nevoia de a construi ferme solare uriașe.
Totuși, profesorul Ravi Silva, coautor al studiului și director al ATI la Universitatea din Surrey, subliniază că acest progres depinde de „sprijinul politic constant și pe termen lung”.
Câtă energie solară produce Europa?
Datele recente publicate de Eurostat arată că sursele de energie regenerabilă au atins 54% din totalul producției între aprilie și iunie anul acesta, o creștere de 1,3% față de aceeași perioadă din 2024. Această creștere se datorează în mare parte exploziei energiei solare, care a generat 122.317 gigawați-oră (GWh) în trimestrul al doilea – suficient pentru a alimenta aproximativ trei milioane de locuințe.
De fapt, iunie 2025 a fost prima lună din istorie în care energia solară a fost principala sursă de electricitate din UE, reprezentând 22% din mixul energetic.
Rob Stait, reprezentant al companiei Alight – unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de proiecte solare din Europa, atribuie acest „boom” faptului că energia solară este ieftină, ușor de instalat și rapid de extins. „O fermă solară poate fi dezvoltată într-un an, comparativ cu cel puțin cinci ani pentru energia eoliană și cel puțin zece pentru energia nucleară”, a declarat acesta pentru Euronews Green.
Stait adaugă că energia solară reprezintă o oportunitate esențială de a „reduce drastic dependența Europei de petrol și gaz”, resurse care rămân volatile din cauza invaziei Rusiei în Ucraina.
Ştiri video recomandate
