Un nou sondaj IRSOP arată că 61% dintre respondenți consideră că, financiar, o duc „mai puțin bine” față de anul trecut. În același timp, 54% să așteaptă să o ducă „mai puțin bine” și peste un an. Astfel, un „trend ascuns” identificat este slăbirea economiei. „Deprimarea şi pesimismul economic au atins un nivel extrem de ridicat în rândul populaţiei. Pe o scară de la 1 la 100, indexul de încredere în creşterea economiei şi a bunăstării materiale este de 33 pe termen scurt şi 45 pe termen mai lung, mult sub 50 de puncte unde începe optimismul”, arată sondajul.
Sondajul a fost realizat în perioada 9-13 februarie, pe un eșantion de 500 de persoane adulte. Respondenţii sunt selectaţi aleatoriu, iar structura eşantionului reflectă compoziţia demografică a populaţiei adulte din România în funcţie de vârstă, sex, domiciliu urban/rural, mărimea localităţii şi zona geografică.
Astfel, tema sondajului a fost situaţia economică la data cercetării şi ce aşteptări au despre evoluţia economică viitoare.
› Vezi galeria foto ‹
Situaţia economică actuală a populaţiei
Aici, 61% dintre respondenți au răspuns cu „mai puțin bine” la întrebarea privind situația financiară actuală, comparativ cu anul trecut. Mai lult 60% din oameni spun ca, în prezent, consumul lor este mai mic față de anul trecut.
Faţă de acum un an, în prezent, din punct de vedere financiar, o duceţi la fel, mai bine sau mai puţin bine?
- La fel - 29%
- Mai bine - 10%
- Mai puțin bine - 61%
Faţă de acum un an, consideraţi că, în general, nivelul de viaţă al populaţiei în România a rămas la fel, a mai crescut sau a mai scăzut?
- A rămas la fel - 11%
- A crescut - 7%
- A scăzut - 82%
Faţă de anul trecut, pentru consumul dvs. de zi cu zi, în prezent cumpăraţi la fel, ceva mai mult sau ceva mai puţin?
- La fel - 30%
- Ceva mai mult - 10%
- Ceva mai puțin - 60%
Situaţia economică aşteptată în viitor
Românii sunt pesimiști în ceea ce privește situația economica din viitor. 54% dintre participanți spun că se așteaptă să o ducă „mai puțin bine” anul viitor. În același timp, 67% dintre ei se așteaptă ca nivelul general de trai în România să fie „mai rău” anul viitor.
Peste un an, din punct de vedere financiar, vă aşteptaţi că o s-o duceţi cam la fel, mai bine sau mai puţin bine?
- La fel - 21%
- Mai bine - 25%
- Mai puțin bine - 54%
Peste un an, vă aşteptaţi că, în general, nivelul de trai în România va fi la fel, mai bun sau mai rău?
- La fel - 14%
- Mai bun - 19%
- Mai rău - 67%
Dar peste 5 ani, vă aşteptaţi că, în general, nivelul de trai în România va fi la fel, mai bun sau mai rău?
- La fel - 8%
- Mai bun - 41%
- Mai rău - 41%
- Nu știu - 10%
Încrederea în creșterea economică
Un „trend ascuns” identificat este slăbirea economiei. „Deprimarea şi pesimismul economic au atins un nivel extrem de ridicat în rândul populaţiei. Pe o scară de la 1 la 100, indexul de încredere în creşterea economiei şi a bunăstării materiale este de 33 pe termen scurt şi 45 pe termen mai lung, mult sub 50 de puncte unde începe optimismul”, arată sondajul.
Astfel, 33% au încredere într-o creștere economică pe termen scurt (1 an), și 45% au încredere într-o creștere pe termen lung (5 ani).
Inflația
La capitolul inflație, 78% dintre respondenți spun că, în următoarele 12 luni, prețurile vor scădea.
În următoarele 12, luni vă aşteptaţi că preţurile să rămână la fel, să crească sau să scadă?
- Rămân la fel - 12%
- Cresc - 78%
- Scad 10%
Cei care au răspuns „cresc” la întrebarea aceasta au fost întrebați și „dacă mergem azi la un magazin şi facem cumpărături de 100 de lei, cam cât credeţi că vom plăti pentru exact aceleaşi cumpărături la anul pe vremea asta?”. Media prețului estimat a fost de 150 de lei.
În următoarele 12 luni vă aşteptaţi că venitul dvs. va rămâne la fel, va creşte sau va scădea?
- Rămâne la fel - 48%
- Va crește - 32%
- Va scădea - 20%
Piaţa forţei de muncă
La acest capitol, 75% din respondenți spun că locul lor de muncă este „în siguranță”. Din cei 25% care cred că sunt „în pericol”, 75% sunt de părere că se găsește „destul de greu” locuri de muncă la ei în localitate, în timp ce restul de 25% spun că se găsesc „destul de ușor”.
Politica monetară
Românii sunt pesimiști și în legătură cu valoarea leului. Cei mai mulți dintre respondenți (64%) spun că leul „o să scadă” în următoarele 12 luni.
Credeţi că în următoarele 12 luni, valoarea leului rămâne la fel, o să crească sau o să scadă?
- Rămâne la fel - 18%
- O să crească - 15%
- O să scadă - 64%
- Nu știu - 3%
În următoarele 12 luni, consideraţi că dobânzile rămân la fel, vor fi mai mari sau vor fi mai mici?
- Rămân la fel - 17%
- Vor fi mai mari - 67%
- Vor fi mai mici - 7%
- Nu știu - 9%
Cererea pentru bunuri durabile
La categoria bunuri durabile, precum economii, vacanțe sau investiții, toate răspunsurile sunt negative.
În următoarele 12 luni, credeţi că o să cheltuiţi bani pentru ... ?
- Economii utile în situații neprevăzute: Da - 48%, Nu- 52%
- Investiţii pentru pregătire profesională proprie sau a copiilor: Da - 39%, Nu - 61%
- O vacanţă în străinătate: Da - 32%, Nu - 68%
- O maşină nouă sau second hand: Da - 12%, Nu- 88%
- Investiţii în firma proprie: Da - 12%, Nu - 88%
- Cumpărarea unei locuinţe: Da - 11%, Nu - 89%
- Deschiderea unei afaceri: Da - 10%, Nu - 90%
- Cumpărare de titluri de stat sau acţiuni la bursă: Da - 8%, Nu - 92%
- Cumpărare teren: Da - 7%, Nu - 93%
Semnale ascunse şi tendinţe probabile
Astfel, sondajul ISROP identifică trei semnale ascunse și tendințe probabile.
Primul semnal: slăbirea economiei.
„Deprimarea şi pesimismul economic au atins un nivel extrem de ridicat în rândul populaţiei. Pe o scară de la 1 la 100, indexul de încredere în creşterea economiei şi a bunăstării materiale este de 33 pe termen scurt şi 45 pe termen mai lung, mult sub 50 de puncte unde începe optimismul. Când sunt nesiguri şi neîncrezători, consumatorii se uită la fiecare leu pe care îl cheltuiesc, reduc investiţiile, cumpărăturile de zi cu zi şi achiziţiile mai importante.
Pentru consumul zilnic, o treime din gospodării cumpără în prezent mai puţin decât anul trecut. Cei 10% care cumpără mai mult decât anul trecut nu pot compensa golul produs de cei 60% care cheltuiesc mai puţin. Pentru economie, retragerea gospodăriilor din sfera cheltuielilor creează riscul subminării consumului ca motor al creşterii economice. Un risc suplimentar este că nici un investitor nu se grăbeşte să investească într-o ţară în care predomină pesimismul economic”, se arată în sondaj.
Mai mult, așteptările inflaționare „sunt aproape generalizate la nivelul populaţiei adulte (78%)”.
„Când consumatorii se aşteaptă că preţurile vor creşte în viitor, ei vor măriri salariale acum, ceea ce înseamnă perpetuarea inflaţiei. Economiştii spun că aşteptările inflaţionare sunt profeţii care se auto-împlinesc. Sunt şi alte efecte probabile. Inflaţia semnificativă destabilizează societatea, creează un sentiment larg de inechitate pentru că cei cu salarii mari sunt protejaţi şi avantajaţi, iar, în ansamblu, oamenii care traversează perioade lungi de inflaţie mare rămân toată viaţa marcaţi sub raport economic şi psihologic”, mai notează ISROP.
Legat de piața muncii, aceasta pare că „a intrat în turbulență”.
„Circa 25% din angajaţi cred că sunt în pericol să-şi piardă jobul. Frica de şomaj este cuplată în majoritatea cazurilor cu neîncrederea în găsirea unui nou loc de muncă. În rândul persoanelor vulnerabile 75% consideră că obţinerea unui nou loc de muncă în localitatea lor de reşedinţă este destul de dificilă. Aceşti indicatori sugerează că rata de creare a locurilor de muncă este mult mai scăzută decât rata de disponibilizări potenţiale. Dacă va creşte şomajul, angajaţii vor cheltui mai puţin ceea ce va agrava scăderea cererii pe piaţă”, se arată în sondaj.
Nici politica monetară nu o duce mai bine.
„Consumatorii au sentimentul că leul va scădea, ceea ce ar putea declanşa o „fugă” spre alte valute pentru protejarea economiilor sau în scop speculativ. Totodată, se aşteaptă că dobânzile vor creşte, ceea ce evident va determina consumatorii să se împrumute mai puţin. Dar, o economie care gâfâie însoţită de dobânzi mari poate fi o mare provocare pentru eforturile de ieşire din impas”, concide ISROP.
Ştiri video recomandate
