Statul a îndatorat fiecare român cu câte 56.000 de lei, echivalentul a 10 salarii medii lunare pe economie. De la o lună la alta, datoria publică a României a crescut cu 30 de miliarde de lei și acum depășește acum 1.070 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, datoria guvernamentală este de 59% din PIB-ul țării noastre, ceea ce ar putea însemna că salariile și pensiile vor rămâne înghețate o perioadă mai lungă de timp, nu doar anul viitor, așa cum își dorește Executivul.
Potrivit legii răspunderii fiscal-bugetare, atunci când datoria publică depășește procentul de 55% din PIB salariile și pensiile trebuie înghețate. Astfel, cum România se apropie de 60 la sută, aceste venituri ar putea rămâne înghețate pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar anul viitor, cum a decis Guvernul.
Statul a îndatorat fiecare român cu 56.000 de lei
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, față de luna iunie 2025, datoria publică a României a crescut cu aproximativ 30 de miliarde, de la 1.039,96 miliarde lei la 1.070,18 miliarde lei în luna iulie 2025.
Astfel, datoria publică a crescut de la 35,3% din PIB în 2019 la 58,9% din PIB în luna iulie 2025. Cel mai mare salt al datoriei publice, din ultimii șase ani și jumătate, a fost în anul 2020, anul pandemiei de Covid, cu 126,3 miliarde de lei.
Cum a evoluat datoria guvernamentală:
- 2019: 35,3% din PIB
- 2020: 46,6% din PIB
- 2022: 47,9% din PIB
- 2024: 54,6% din PIB
- iulie 2025: 58,9% din PIB
În prezent, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, România se împrumută lunar cu un miliard de lei pe zi, aproximativ 42 de milioane de lei pe oră.
Ceea ce înseamnă, raportat la populația rezidentă în România, de 19.053.315 persoane, conform recensământului de anul trecut, o datorie per cetățean rezident de 56.316 lei, echivalentul a 10 salarii medii pe economie. În prezent salariul mediu pe economie este în jur de 5.300 de lei.
Avertismentul economiștilor
Economiștii consultați de Antena 3 CNN declară la unison că România nu mai poate trăi pe datorie, că măsurile de austeritate de până acum s-au dovedit insuficiente și au avut efectul contrar, astfel că este absolut necesară adoptarea administrației publice, iar cheltuielile statului să fie reduse.
„Ideea asta de a trăi pe datorie deja nu prea mai e fezabilă, pentru că suntem la niște dobânzi foarte mari și, dacă nu luăm măsuri de reformă, România, dincolo de aceste măsuri de austeritate, s-ar putea să nu mai fie împrumutată de nimeni. În momentul acela nu o să mai avem cu ce să plătim aceste salarii”, a explicat analistul financiar Adrian Negrescu la Antena 3 CNN.
Negrescu a atras atenția că România a ajuns în această situație din cauza „reformelor pe care noi le-am ascuns sub preș de ani de zile și al deficitelor bugetare care s-au acumulat”. Economistul consideră că cea mai mare greşeală făcută a fost „liberalizarea pieţei de energie”, pentru că „pur și simplu a distrus puterea de cumpărare.”
Astfel, economiștii avertizează că, în anul 2026, România s-ar putea confrunta cu o criză economică „foarte serioasă” sau chiar cu o recesiune, dacă Guvernul nu adoptă reformele promise și nu reduce cheltuielile statului.
Analistul economic Radu Soviani a spus, la Antena 3 CNN, că până acum Executivul a adoptat doar măsuri de „buzunărire” a populației active, ceea ce se reflectă în scăderea economică.
„Performanțele guvernamentale nu există. Prețurile în ultimele 12 luni pentru energie, de exemplu, s-au majorat cu 75% pentru că acea reliberalizare a prețurilor a fost făcută în favoarea băieților deștepți și împotriva populației și a companiilor. Am văzut inflație de 10%. 100 de lei din 2022 mai valorează acum, în 2025, doar 68 de lei, deci în mod real puterea de cumpărare s-a depreciat dramatic și va continua și în 2026”, a spus Soviani.
La rândul său, realizatorul emisiunii Income, economistul Adrian Măniuțiu, a atras atenția că pentru prima dată în 10 ani, salariul mediu brut real a scăzut, consumul a scăzut, investițiile sunt amânate și povara economică a devenit de nesuportat pentru mulți români, care trăiesc și cu teama că își vor pierde locurile de muncă.
„Sunt niște lucruri pe care trebuie să le facem și le-am mai tot spus, nu sunt simple, nu se pot face de pe o zi pe alta, nu există un panaceu: reforma administrativ teritorială trebuie făcută, trebuie să ne uităm cu foarte mare atenție dacă nu la reforma pensiilor, măcar la cele speciale, trebuie să existe o uniformizare, și apoi la TVA”, a conchis economistul.
În ciuda acestor date, avertismente și predicții, premierul a prezentat un bilanţ al trimestrului 3 din 2025, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, potrivit căruia „România e pe calea cea bună”. Ilie Bolojan a transmis că cifrele pe care le-a consultat l-au făcut să afirme că „veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad”.
Ştiri video recomandate
