Potrivit unui document transmis de ministerul Agriculturii, consultat de Antena 3 CNN, ministrul Florin Barbu (PSD) s-ar fi opus aprobării de către România a acordului UE - Mercosur. În document, ministerul Agriculturii transmite ministerelor Externe și Economie, conduse de la momentul respectiv de Oana Țoiu și Radu Miruță, că memorandumul guvernului pentru „Semnarea de către România a Acordului de Parteneriat UE-Mercosur”, din luna decembrie 2025, nu reflectă poziţia susţinută constant de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de asociațiile de fermieri români.
Vineri, România s-a numărat printre țările care, la Bruxelles, a aprobat acordul. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, „România a votat în favoarea acordului Mercosur, după ce, alături de alte state europene, a solicitat și obținut garanții suplimentare, menite să protejeze piețele naționale”.
În documentul în care minsterul Agriculturii contestă controversatul acord cu țările sud-americane, se precizează că minstrul Florin Barbu a propus posibilitatea ca Statele membre să aibă flexibilitatea de a amâna cu un an aplicarea Acordului Mercosur.
„Această perioadă de tranziție poate contribui la consolidarea sectorului agricol agroalimentar, puternic încercat de efectele COVID și ale conflictului Federaţia Rusă Ucraina. Perturbarea unor piețe (fluctuații de aprovizionare şi de prețuri), costuri ridicate la inputuri şi credite sunt doar câteva dintre provocările cu care încă se confruntă agricultura noastră”, se arată în document.
În răspunsul ministerului, Florin Barbu a cerut ca poziția României să fie de amânare a unei decizii.
„Având în vedere opoziția asociaţiilor relevante din România faţă de semnarea Acordului de Parteneriat între UE și Mercosur, precum și posibila perturbare a pieţei de profil din ţara noastră, în cazul produselor sensibile, ca urmare a dinamizării importurilor de produse agroalimentare originare din ţările Mercosur, apreciem că poziția României trebuie să fie de amânare a deciziei de semnare a acordului până la momentul asigurării unei certitudini sporite în ceea ce priveşte garantarea condițiilor de concurență echitabile în raport cu
operatorii economici din țările Mercosur”, se arată în document.
„Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat, cu privire la Acordul UE – Mercosur. Consider că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol. Fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE. De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru", a spus ministrul”, a transmis, și vineri, ministerul Agriculturii, într-un comunicat de presă.
Ce contestă ministerul Agriculturii la acordul UE-Mercosur
În documentul transmis ministerelor Externe și Economie, ministrul Agriculturii susține că acordul UE - Mercosur „va avea un impact negativ asupra unor sectoare sensibile din țara noastră, respectiv carnea de vită, carnea de pasăre, zahăr, etanol, orez și cereale (porumb, sorg), inclusiv mierea naturală, în condiţiile în care producția din ţările Mercosur are la bază standarde de mediu, de muncă şi siguranţă inferioare celor din UE. De asemenea, produsele originare din Mercosur se obţin la costuri mai mici decât cele practicate la nivelul UE, determinând astfel o concurență neloială pe piața internă a UE.”
„Importurile originare din Mercosur, realizate în temeiul acordului de liber schimb vor înregistra o tendinţă crescătoare, în special în cazul următoarelor produse: carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, cu un posibil impact negativ asupra producţiei şi preţurilor la nivelul UE. (...) Pentru țările Mercosur, Acordul de parteneriat este mult mai avantajos oferind oportunităţi de export pe piața internă a UE, mai ales în cazul produselor direct concurente pentru aceleaşi produse din UE, cu repercusiuni negative asupra intereselor economice ale fermierilor.
În aceste condiții, importurile masive de produse originare din țările Mercosur în UE, vor afecta semnificativ cota de piaţă deţinută de România în prezent pe piața unică, cu referinţă la comerţul intra-UE cu produse agroalimentare. Un exemplu relevant îl reprezintă anumite sectoare prioritare din zootehnie, unde se află în plină derulare programe de investiţii importante, ale căror produse de calitate sunt deja consacrate pe piaţa europeană carne pasăre, precum și cele care sunt în expansiune pe această piaţă -carne de vită, porc şi oaie (de notat tendinţa crescătoare a producției animaliere şi a livrărilor)”, se arată în documentul consultat de Antena 3 CNN.
Surse: Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotrivă. Belgia s-a abținut
Comisia Europeană are undă verde pentru încheierea acordului de liber schimb al UE cu cele patru țări sud-americane care formează Mercosur: Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay . La o reuniune a reprezentanților celor 27 de state membre ale UE, la Bruxelles, a fost întrunită majoritatea calificată necesară în Consiliul UE pentru aprobarea semnării planificate a acordului.”
Diplomații citați de presa germană au indicat că Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotrivă. Belgia s-a abținut.
Acordul cu țările Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate. Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, conform estimărilor Comisiei Europene, și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă, în special în industria auto, inginerie mecanică și farmaceutică. Germania - spre deosebire de Franța - este considerată unul dintre principalii beneficiari.
În Consiliul Uniunii Europene, majoritatea calificată înseamnă două condiții cumulative: votul a cel puțin 55% dintre statele membre, adică minimum 15 din 27 de state, iar statele care aprobă trebuie să reprezinte cel puțin 65% din populația UE.
Acordul UE-Mercosur a stârnit proteste uriașe în Europa ale fermierilor care contestă înțelegerea. Proteste sunt în Franța, Polonia sau Italia.
Ştiri video recomandate
