Inflația ridicată a revenit ca principală amenințare pentru bunăstarea românilor, erodând economiile și punând la încercare investițiile și dezvoltarea. În aceste condiții, BNR alege „wait-and-see”, preferând să țină dobânda cheie la 6,5%. Cosmin Marinescu, doctor în economie, explică într-o postare pe site-ul personal ce înseamnă această strategie.
Inflația, taxa invizibilă care afectează pe toți
„Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor, cu efecte redistributive adânci în structura socială și a economiei”, amintește Cosmin Marinescu. Cei cu economii văd cum banii se devalorizează, iar cei cu credite profită pe termen scurt, dar „inflația zădărnicește planuri de investiții și încetinește dezvoltarea”.
De ce avem cea mai mare inflație din Europa?
România a reintrat, din vară, într-o etapă de inflație ridicată – aproape 10%. Acest salt este generat mai mult de măsuri administrative decât de piață: creșterea tarifelor la energie și a taxelor indirecte, care au dus la scumpiri și la adaptarea rapidă a prețurilor atât de către firme, cât și de către consumatori.
Strategia BNR: „wait-and-see”, nu pasivitate
BNR nu a crescut recent dobânda-cheie, preferând o abordare prudentă. „Abordarea actuală de tip wait-and-see în politica monetară nu este nicidecum un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de tip forward-looking”, explică Marinescu, subliniind monitorizarea atentă a riscurilor și condițiilor economice.
Economia încetinește. Ce riscuri ar aduce o schimbare de dobândă?
PIB-ul a scăzut, consumul s-a redus, industria și construcțiile nu dau semne clare de redresare. În acest context, modificarea la întâmplare a dobânzii de politică monetară ar fi periculoasă: „O reducere a dobânzii de referință ar fi pe contrasensul mandatului BNR,” avertizează Marinescu, în timp ce o creștere ar bloca accesul la finanțare.
Inflație din șocuri, nu din bani tipăriți
„Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, adică nu poate exista inflație fără creșterea masei monetare”, citează autorul din Milton Friedman. În România, banii au crescut în economie mai ales prin credite către stat, menținând presiunea asupra prețurilor.
Prioritatea: stabilitate financiară, nu reacții impulsive
Reformele fiscale și bugetare, corecții de deficit și credibilitate la nivel european reprezintă direcția fundamentală: „pentru România este esențial să revenim consecvent la sustenabilitate financiară,” spune Marinescu.
Politica monetară, această artă a navigării în ape tulburi
Deciziile grăbite pot aduce instabilitate. Politica monetară trebuie „calibrată cu grijă”, pentru ca „nava” economică să nu vireze brusc și costisitor. Dobânda cheie va fi ajustată abia când inflația va scădea sigur și durabil, iar comunicarea deciziilor BNR va urmări stabilitatea și predictibilitatea.
„Inflația este acum înaltă și în continuare persistă anumiți factori de risc. Însă, având în vedere și decalajul de transmisie al politicii monetare, practic nu se justifică o modificare a ratei dobânzii de referință în raport de deviațiile actuale, care vor fi curând depășite”, conchide Marinescu.
Ştiri video recomandate
