Exact în momentul în care presa relata, pe baza unor documente scurse în spațiul public, că Amazon ar putea înlocui jumătate de milion de locuri de muncă din depozite cu roboți, gigantul comerțului online a făcut un anunț neașteptat și a concediat 14.000 de manageri. Este o primă imagine a modului în care inteligența artificială (AI) începe cu adevărat să transforme piața muncii, nu prin eliminarea imediată a locurilor de muncă brută, așa cum se anticipa, ci prin reducerea posturilor din rândul angajaților de birou care le coordonează, scrie Fortune.
Amazon a anunțat marți că va elimina aproximativ 14.000 de locuri de muncă din zona corporativă, ca parte a unei restructurări menite să „reducă birocrația” și să „simplifice structura organizațională”, potrivit unui memorandum intern. În document, Beth Galetti, vicepreședinte senior pentru experiența angajaților la Amazon, a explicat că aceste reduceri urmăresc să facă organizația „mai suplă și mai agilă”, în contextul extinderii investițiilor companiei în inteligență artificială generativă. Cu alte cuvinte, Amazon pariază că algoritmii pot prelua o parte dintre sarcinile de coordonare, raportare și luare a deciziilor care până acum reveneau managerilor umani.
De-a lungul ultimului an, directorul general Andy Jassy a vorbit deschis despre transformarea companiei. „Vom avea nevoie de mai puțini oameni pentru unele dintre activitățile care sunt efectuate astăzi”, le-a spus el angajaților la începutul anului, menționând rolul tot mai mare al inteligenței artificiale generative în planificare, analiză și prognoze. Aceste instrumente, a spus el, ajută deja echipele „să se miște mai repede și să ia decizii mai bune”.
Aceeași logică se răspândește rapid în întreaga lume corporativă. Sistemele de AI generativă au devenit tot mai eficiente în realizarea exact a tipurilor de sarcini zilncie ale managerilor de nivel mediu: sintetizarea actualizărilor, redactarea de memorii interne, întocmirea rapoartelor de stare și rezumarea ședințelor. Nu este clar dacă disponibilizările anunțate marți sunt un rezultat direct al acestei evaluări, că AI poate îndeplini aceste funcții la fel de bine sau chiar mai bine decât oamenii.
Există însă o ironie. Amazon, compania care a revoluționat automatizarea din depozite și a transformat roboții în simbolul pierderilor de locuri de muncă din sectorul muncitor, sugerează acum că primii afectați de AI ar putea fi tocmai angajații de birou. Analiștii de la Gartner estimează că, până în 2026, una din cinci organizații va folosi inteligența artificială pentru a elimina cel puțin jumătate din nivelurile ierarhice de management.
Momentul nu putea fi mai prost pentru angajați, în special pentru cei tineri, care încearcă să avanseze în carieră. Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, avertiza în septembrie că angajările „au încetinit vizibil”, mai ales în rândul celor aflați la început de drum. Powell și alți economiști au recunoscut că economia a intrat într-o fază de „angajări și concedieri reduse”, în care companiile evită să adauge personal chiar dacă creșterea economică continuă.
„Dacă oamenii devin mai productivi, nu mai este nevoie să angajezi mai mulți”, a spus CEO-ul Airbnb, Brian Chesky, pentru Wall Street Journal. „Văd multe companii care, preventiv, trag linia și speră că vor reuși să funcționeze cu echipe mai mici.”
Amazon nu este singurul cu o astfel de situație. În această săptămână, Target a anunțat primul val major de concedieri din ultimul deceniu, aproape 2.000 de locuri de muncă fiind eliminate. Paramount, recent fuzionată cu Skydance, renunță la încă 1.000 de angajați în cadrul procesului de restructurare.
Doar sectorul tehnologic a pierdut 108.000 de locuri de muncă în 2025, iar disponibilizările din retail au crescut cu 203% față de anul precedent, pe fondul așteptărilor pentru un sezon de sărbători mai slab, arată raportul.
„Este foarte probabil ca numărul total al planurilor de concediere să depășească un milion pentru prima dată din 2020”, a scris Andy Challenger, vicepreședinte senior al companiei, în raport. „Perioadele anterioare în care s-au înregistrat atâtea disponibilizări au coincis fie cu recesiuni, fie, ca în 2005 și 2006, cu primul val de automatizări care au costat locuri de muncă în producție și tehnologie.”
Ştiri video recomandate
