Directorul FMI, Kristalina Georgieva, avertizează că inteligența artificială ar putea provoca perturbări majore pe piața muncii, având în vedere că circa 40% dintre locurile de muncă la nivel global ar putea fi transformate, retrogradate sau eliminate, proporția ajungând la 60% în economiile avansate, potrivit Reuters.
Investițiile puternice în infrastructura pentru inteligența artificială mențin creșterea economică mondială la aproximativ 3%, aducând beneficii importante Asiei, dar prevestesc și un „tsunami cu evoluție lentă”, care ar putea provoca perturbări majore pe piețele muncii, în sistemele de impozitare și în educație, a declarat luni Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Boomul investițiilor în inteligența artificială produce deja un „șoc al cererii, un șoc al investițiilor”, care ar putea majora creșterea economică în economiile asiatice avansate cu
jumătate de punct procentual până la un punct procentual, iar în economiile asiatice emergente cu 0,2 până la 0,8 puncte procentuale, a spus ea.
„Inteligența artificială, fie că o iubești, fie că o urăști. Este deja aici”, a declarat Georgieva.
„Această trecere într-o treaptă superioară de viteză este ceea ce menține economia mondială în creștere cu aproximativ 3%, în ciuda faptului că suntem trași în jos de șocul aprovizionării cu energie”, le-a spus ea sutelor de participanți în prima zi a unei serii de reuniuni ale FMI și Băncii Mondiale, care se desfășoară timp de o săptămână în capitala Thailandei.
În iulie, FMI a prognozat o creștere economică mondială de 3% în 2026. Instituția va publica marți o perspectivă economică actualizată.
Aproximativ 18.000 de persoane sunt așteptate să participe la reuniunea din această săptămână, inclusiv oficiali din domeniul financiar din cele 191 de state membre ale FMI. Cu toate acestea, mai mulți miniștri de finanțe vor renunța la deplasare pentru a se concentra asupra priorităților interne, printre aceștia numărându-se secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și ministrul spaniol al Finanțelor, Arcadi España.
De asemenea, vor lipsi miniștrii de finanțe din Canada, India și Republica Democrată Congo, care se străduiește să țină sub control un focar de Ebola soldat cu cel puțin 4.000 de morți, a declarat o sursă familiarizată cu planurile acestora.
Ministrul saudit al Finanțelor, Mohammed Al-Jadaan, care conduce comitetul director al FMI, intenționa în continuare să participe, în pofida suspendării operațiunilor pe aeroportul din Riad, după atacurile mortale comise în weekend de rebelii houthi din Yemen, aliniați Iranului, au declarat două surse.
Aproximativ 40% dintre locurile de muncă vor fi schimbate
Întrebată despre impactul negativ al inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă, Georgieva a spus că cercetările FMI arată că aproximativ 40% dintre locurile de muncă vor fi fie îmbunătățite prin utilizarea inteligenței artificiale, fie retrogradate, fie eliminate de aceasta, procentul ajungând până la 60% în economiile avansate.
Acest lucru va avea consecințe profunde asupra locurilor de muncă, creșterii economice, educației și chiar asupra modului în care guvernele obțin venituri din impozite, având în vedere trecerea preconizată de la muncă la capital.
Un studiu preliminar a arătat că 10% dintre locurile de muncă din SUA necesitau deja competențe în domeniul inteligenței artificiale. În timp ce locurile de muncă de rutină, repetitive, erau în scădere, numărul locurilor de muncă slab plătite creștea în două sectoare cu salarii mici: construcțiile și centrele de date.
„Este o tehnologie transformatoare. Schimbă complet modul în care muncim și modul în care trăim”, a spus ea, menționând că un asistent bazat pe inteligență artificială îi oferă acum în fiecare dimineață un mesaj de 30 de secunde despre programul său.
SUA, China și India sunt cei mai importanți producători din lanțul de aprovizionare al inteligenței artificiale, însă multe dintre companiile care furnizează echipamentele hardware necesare infrastructurii se află în Asia, a spus Georgieva, făcând referire la Thailanda, gazda reuniunilor anuale din acest an.
Președintele Singaporelui, Tharman Shanmugaratnam, care a vorbit la același eveniment, a declarat că guvernele ar trebui să abordeze problema reducerii oportunităților de angajare pentru absolvenți ca urmare a inteligenței artificiale.
„Există o problemă specifică pe care trebuie să o abordăm foarte curând (...) și anume faptul că primul nivel al ocupării forței de muncă, primul loc de muncă după absolvire, înregistrează acum o cerere mai scăzută”, a spus el.
Acesta a declarat că lumea ar trebui, de asemenea, să se asigure că inteligența artificială nu provoacă o „nouă divergență” în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă între economiile în curs de dezvoltare și cele avansate.
„Inteligența artificială va accentua divergența dacă suntem prea pasivi în privința ei”, a spus el. „Prin urmare, trebuie să facem tot ce putem pentru a folosi, în primul rând, inteligența artificială pentru a crea locuri de muncă bune și locuri de muncă pe care oamenii le pot îndeplini bine, care să le permită să avanseze în carieră în pofida inteligenței artificiale.”
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, care a făcut din locurile de muncă o prioritate centrală a mandatului său, le-a declarat reporterilor că nu este convins că locurile de muncă de la nivel de debut în carieră vor fi eliminate de inteligența artificială și că o mare parte a perturbărilor va avea loc în economiile avansate, care dezvoltă modele mari de inteligență artificială.
„Pe piețele emergente, nu ne ocupăm de modele lingvistice mari”, a spus el, adăugând că Banca Mondială se concentrează pe valorificarea „inteligenței artificiale de mici dimensiuni”, care nu necesită o putere de calcul masivă pentru a aduce câștiguri de productivitate fermierilor, clinicilor medicale și profesorilor.
