Începând cu 1 octombrie 2025, românii se confruntă cu un nou val de scumpiri, cauzat în principal de decizia Guvernului de a nu mai prelungi plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Măsura, introdusă în 2023 pentru a tempera inflația și a proteja puterea de cumpărare a populației, expiră la finalul lunii septembrie și nu va fi continuată, potrivit informațiilor Antena 3 CNN.
Premierul Ilie Bolojan a respins propunerea Ministerului Agriculturii de a menține plafonarea, în ciuda avertismentelor venite din partea PSD, care susțin că inflația ar putea crește cu încă 2-3% în absența acestei măsuri. Odată cu ridicarea plafonului și în contextul majorării TVA de la 19% la 21%, românii trebuie să se aștepte la scumpiri de la 1 octombrie 2025, în special în zona produselor alimentare de bază.
Ce produse se scumpesc de la 1 octombrie 2025
Ridicarea plafonării adaosului comercial va duce, cel mai probabil, la creșteri de prețuri pentru o serie de produse esențiale din coșul zilnic al românilor. Lista alimentelor care au fost până acum protejate de plafonare include:
- Pâine albă simplă (300-500 g)
- Lapte de vacă (1L, 1.5% grăsime, ne-UHT)
- Brânză telemea de vacă vrac
- Iaurt simplu (200 g, 3.5% grăsime)
- Făină albă de grâu „000”
- Mălai
- Ouă de găină calibrul M
- Ulei de floarea-soarelui (până la 2L)
- Carne proaspătă de pui și porc
- Legume și fructe proaspete, vrac
- Cartofi proaspeți albi, vrac
- Zahăr alb tos (până la 1 kg)
- Smântână (12% grăsime)
- Unt (până la 250 g)
- Magiun (până la 350 g)
În lipsa plafonului care limita adaosul comercial la maximum 20% în retail și 5% pe lanțul de distribuție, specialiștii avertizează că prețurile acestor produse vor crește semnificativ. În plus, noul nivel al TVA aplicat de la 1 octombrie contribuie suplimentar la presiunea asupra prețurilor.
Plafonarea prețurilor la alimente de bază a fost introdusă în 2023
Măsura plafonării adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă în vara anului 2023, într-un context marcat de inflație ridicată și presiuni economice puternice. Scopul acesteia a fost de a reduce impactul economic asupra populației cu venituri mici și medii și de a tempera spirala inflaționistă.
Decizia Guvernului de a nu prelungi plafonarea de la 1 octombrie 2025 a generat tensiuni în coaliția de guvernare. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a contestat public această măsură, susținând că nu a fost discutată în Coaliție și că PSD „nu poate fi de acord” cu ea. El a cerut urgent clarificări din partea partenerilor de guvernare și a solicitat ANAF să verifice dacă unii comercianți au majorat deja prețurile în avans, anticipând ridicarea plafonului.
„Există suspiciuni că unii comercianți deja au majorat prețurile, ignorând prevederile legale, pentru a justifica o eventuală neprelungire a acestei măsuri de la 1 octombrie”, a declarat Grindeanu.
În paralel, există voci în PSD care susțin că, în cazul în care Guvernul va merge mai departe cu această decizie, parlamentarii social-democrați vor iniția un proiect de lege pentru reintroducerea plafonării, o strategie folosită și în trecut de partid pentru a contracara decizii ale Executivului.
Disensiuni în Coaliție și incertitudini pentru consumatori
Deși purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a afirmat că decizia a fost luată în interiorul Coaliției „fără opinii contrare”, această poziție a fost rapid contrazisă de mai mulți lideri politici. Fostul ministru Adrian Câciu și actualul ministru al Economiei, Radu Miruță, au declarat că nu a existat consens pe această temă și că decizia finală trebuie să fie luată în Coaliție, cu unanimitate, în funcție de datele financiare furnizate de Ministerul Finanțelor.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenționează să aibă discuții cu retailerii pentru a preveni o explozie a prețurilor, dar incertitudinea persistă. În lipsa unei măsuri concrete de control, consumatorii riscă să resimtă direct efectele începând cu scumpirile de la 1 octombrie 2025.