Întrebat cum de ne aflăm într-o astfel de situație şi dacă şi noi ca societate avem vreo contribuție negativă care a generat apariţia acestor fenomene, Bogdan Antonescu, expert fenomene meteo extreme, a precizat:
"Cauzele, sunt combinate, dacă vreți, pe de o parte, lucruri care țin de variabilitate naturală, de ce se întâmplă în mod normal în atmosferă. Și atunci putem să avem perioade în care avem precipitații excedentare, perioade cu secetă prelungită sau perioade cu valuri de căldură.
Exact ce avem acum. Iar lucrurile astea se pot întâmpla în mod natural în atmosferă, asta pentru că circulația la scară mare este de asemenea natură încât nu avem precipitații într-o anumită regiune, iar în alte regiuni avem mult prea multe precipitații, de exemplu.
Dar peste ceea ce înseamnă o variabilitate naturală acum trebuie să adăugăm contribuția noastră, faptul că, datorită emisiilor gazelor cu efect de seră, am crescut temperatura medie globală și atunci perturbăm tot ceea ce înseamnă echilibru în sistemul climatic.
Și rezultatul este ce vedem acum, o combinație de variabilitate naturală plus schimbări climatice.
E greu de spus acum dacă strict evenimentul de care vorbim, seceta din România, îl putem atribui schimbărilor climatice.
Dar știm, din contextul general, că schimbările climatice înseamnă mai multe valuri de căldură cu temperaturi mai ridicate și că înseamnă precipitații mai puține în numite regiuni în cum ar fi bazinul Mării Mediterane.
Ce este cupola de foc, cum s-a format şi cum ne afectează?
Cupola de foc înseamnă practic o regiune cu presiune ridicată. Înseamnă că nu avem mișcări pe verticală care înseamnă aer ridicat de la sol care condensează și formează norii.
În cazul unei zone cu presiune ridicată, practic, nu avem niciun fel de nori, suprafața este expusă direct radiației solare.
Mișcările care apar de la suprafață și care încearcă să echilibreze cumva temperaturile în atmosferă sunt suprimate și atunci practic avem o zonă în care avem stabilitate și în care avem suprafață iradiată solar în continuu de-a lungul zilei.
Căldura se acumulează în acea regiune și atâta timp cât avem zona aceasta de presiune ridicată avem asociată cu ea un val de căldură sau putem să avem de asemenea și un transport de masă de aer dinspre Sahara, de exemplu, și atunci avem un val de căldură, această cupolă de căldură.
Fenomene meteo extreme, mai dese şi mai violente
Nu e un fenomen nou, dar este un fenomen care este asociat cu valurile de căldură și de aici toate celelalte fenomene, incendii de vegetație sau perioade cu secetă prelungită.
"Cel mai puternic semnal de alarmă legat de valurile de căldură"
Cel mai puternic semnal de alarmă este legat de valurile de căldură, pentru că este destul de greu să ne apărăm, să reducem impactul valurilor de căldură, pentru că e un lucru destul de complicat, trebuie să educăm în populația să știe ce să facă omul de pe stradă atunci când e un val de căldură.
Sunt multe lucruri pe care le putem face în orașe și pe care le putem schimba în orașe, pentru că orașele exacerbează efectul valelor de căldură. Dar acesta ar fi semnalul cel mai clar de alarmă, faptul că temperaturile acestea ridicate sunt clar asociate cu schimbările climatice și ne vom lovi de ele în continuare în viitor.
Știm mai puține lucruri exacte despre secetă, de exemplu, sau precipitații în cantități ridicate asociate valurilor de căldură, dar știm că în anumite regiuni, cum avem acum, vom avea mai multe perioade de secetă și atunci va trebui să fim pregătiți pentru ca în viitor, în regiunile acestea în care deja observăm precipitații excedentare sau secetă, să avem în viitor perioade mai lungi cu astfel de cu astfel de condiții.
Deci cumva trebuie să ne pregătim că ceea ce vedem acum este cumva noul normal. Asta în cazul în care putem să păstrăm temperatura medie globală undeva sub 1, 5 grade Celsius față de perioada preindustrială 1.850-1.900, dar e clar că în viitor temperatura o să crească.
O creștere în viitor înseamnă și mai multe astfel de fenomene extreme sau de condiții care nu sunt ok pentru viața de zi cu zi. (...)
După o astfel de perioadă de valuri de căldură putem să ne așteptăm și la perioade cu furtuni. Asta înseamnă furtuni din care plouă destul de mult, dar nu suficient ca în anumite regiuni să refacă rezerva de apă.
Deci fenomenele la care ne așteptăm în această vară, din punctul meu de vedere, sunt mai mult legate de aceste temperaturi extreme.
Evident că vom avea și fenomene extreme de genul furtunilor cu grindină de mari dimensiuni, furtunilor care produc vânt intens.
Practic, anul acesta, din datele pe care le avem la nivelul Europei, este un an record în ceea ce privește raportările de fenomene extreme", a explicat Bogdan Antonescu, expert fenomene meteo extreme în emisiunea În faţa naţiunii de la Antena 3.
