Au fost descinderi la ucrainenii care păcăleau românii să facă investiţii false în criptomonede şi acţiuni. Din grupare făceau parte şi infractori din România şi Republica Moldova. Anchetatorii au făcut zeci de percheziții simultane în cursul zilei de marţi. Au descins inclusiv la sediile unor call-centere din Ucraina. Infractorii se foloseau de numele unor companii cunoscute ca să îi lase pe oameni fără bani şi fără datele de pe cardurile bancare. Dosarul vizează o fraudă prin care cel puțin 43 de români ar fi fost determinați să investească în platforme inexistente, provocând un prejudiciu de 3,6 milioane de lei.
Reţeaua care a păcălit zeci de români să facă investiţii false în criptomonede, destructurată
"Hai să facem un pariu. Vrei? Du-te la Poliţie, depune plângere pe mine şi dacă mă găseşti, eu personal ţie îşi virez 10.000 de euro în cont", a spus unul dintre membrii reţelei către una dintre victime. Mai târziu, suspectul s-a trezit cu oamenii legii în la uşă – "De la Poliţia Capitalei suntem. Ai văzut că ai pierdut pariul cu Poliţia?", i-a menţionat unul dintre mascaţi.
Reţeaua specializată în fraudă prin investiţii fictive era formată din peste 250 de persoane şi funcţiona încă din 2023. Autorii postau anunţuri pe site-uri create de infractori, cu investiţii în criptomonede sau acţiuni la companii cunoscute.
"Victimele erau atrase prin reclame, are imitau companii cunoscute, precum Hidroelectrica sau videoclipuri deepfake în are apăreau Guvernatorul BNR ori oameni de afaceri precum Ion Ţiriac, care recomandau investiţii cu profit garantat", a declarat un oficial al Poliţiei Române.
Infractorii încurajau victimele să depună sume tot mai mari şi promiteau câştiguri fabuloase.
Potrivit procurorilor după ce victimele făceau o primă investiție, ele erau contactate din nou de membrii grupării și le convingeau să investească şi mai mult, cu promisiunea unor câștiguri rapide şi consistente. În momentul în care obțineau cât mai multe fonduri, platforma de investiții dispărea, iar legătura cu așa-zișii consultanți era întreruptă. Astfel, victimele rămâneau fără banii investiți în aceste platforme.
În plus, spun anchetatorii, suspecții ar fi apelat la tehnici de manipulare pentru a convinge oamenii să investească în platformele lor şi ar fi folosit inclusiv identităţi false în cadrul apelurilor telefonice şi online.
"Înainte de a investi, verificaţi întotdeauna platforma şi compania – să fie autorizate şi consultaţi exclusiv surse oficiale. Fiţi atenţi la reclamele promovate pe reţelele de sociale şi la materialele de tip deepfake, generate cu ajutorul inteligenţei artificiale, care folosesc imaginea unor persoane publice.
Dacă sunteţi contactaţi insistent pentru a efectua investiţii sau suspectaţi că sunteţi victima unor astfel de fraude, întrerupeţi imediat comunicarea, contactaţi banca pentru a limita eventualele prejudicii şi sesizaţi organele competente", a explicat Cezar Bărbuceanu, purtătorul de cuvânt al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, pentru Antena 3 CNN.
Schema de fraudă online, întinsă în trei ţări, dar care păgubea în special români
Infractorii funcţionau după o schemă bine pusă la punct. În primul rând, postau anunţuri şi reclame online, pe platformele de socializare cu investiţii în criptomonede sau acţiuni la o serie de companii cunoscute – cum ar fi Hidroelectrica.
Persoanele interesate erau invitate să se înscrie pe site-urile create de infractori, apoi, foarte rapid interveneau responsabilii cu efectuarea apelurilor, care sunau victimele prin apeluri online şi le convingeau să depună bani.
După ce era depăşit acest pas, intervenea un alt departament din schema infracţională şi anume: responsabilii cu păstrarea clienţilor. Aceştia jucau la un alt nivel şi îndemnau clienţii, adică victimele, să depună şi mai mulţi bani promiţându-le profituri uriaşe într-un termen extrem de scurt, de azi pe mâine. După ce victima făcea transferul site-ul se închidea şi se întrerupea orice conversaţie infractor – victimă.
Ancheta se derulează în paralel în România, Republica Moldova şi Ucraina. Autorii erau organizaţi în patru aşa-numite "centre de intermediere telefonică", situate pe teritoriul Ucrainei. Au convins cel puţin 43 de români să investească în platformele fictive, iar prejudiciul din dosar se ridică la 3,6 milioane de lei.
Ştiri video recomandate
