În toate localităţile din România, viiturile încă distrug locuinţe şi lasă oameni pe drumuri. Iată cum funcţionează aplicaţia de care majoritatea primarilor nici măcar nu au auzit.
Pe site-ul Administraţiei Naţionale Apele Române, undeva pe la mijlocul paginii principale, apare acest titlu: Hărţi de hazard şi risc la inundaţii. Deşi nu este semnalată ca atare, aceasta este de fapt singura platformă pe care România o deţine pentru prevenirea inundaţiilor.
Un instrument care a costat 47 de milioane de euro, cu tot cu studiile cartografice, dar care din 2014 şi până acum nu a prevenit nicio viitură.
În localităţile inundate la fiecare ploaie, primarii nici măcar nu au auzit de ea
Aplicaţia, care ar fi trebuit să vină în sprijinul autorităţilor locale şi centrale, nu este accesată pentru că mulţi edili nici măcar nu o înţeleg. Platforma conţine doar date tehnice, neinterpretate. Şi nicio soluţie. Am vrut şi noi să testăm impactul pe care instrumentul îl are la o primă vedere, aşa că am mers să arătăm platforma unui activist din domeniul protecţiei mediului.
Ce spun reprezentanţii Apelor Române
Reprezentanţii Apelor Române spun că deşi aplicaţia nu a prevenit vreo inundaţie, cu ajutorul acesteia ar fi fost evitate pagube în valoare de 1 miliard de euro. Specialiştii instituţiei ar fi făcut aceste calcule, însă nu nu au comunicat cum au ajuns la acest rezultat.
"Managementul riscului la inundații include prevenirea și limitarea efectelor produse de inundații, dar nu anulează riscul la inundații, întrucât nicăieri în lume nu există risc zero la inundații. Din estimările realizate de către specialiștii Administrației Naționale "Apele Române", pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, în prezent, în România, sunt evitate pagube în valoare de 1 miliard de euro".
Scriitorul german Peter Wohlleben, autorul bestsellerului "Viața secretă a copacilor", spune că soluţia poate fi chiar şi mai simplă de atât. Ca să evităm viiturile avem nevoie doar de.copaci.
Pentru moment, harta care ar trebui să prevină inundaţiile va fi reactualizată, printr-un proiect cu Banca Mondială în valoare de 28 de milioane de euro.
Din acesti bani, 15% vor veni de la bugetul de stat.
