Mai bine din jumătatea veniturilor noastre se duc în acest moment pe facturi şi pe mâncare. Până la urmă în fiecare lună ajungem să muncim doar pentru a supraviețui. Şi dacă mai avem în vedere şi pensionarii României, situaţia devine din ce în ce mai dramatică.
Ni se promit în fiecare zi măsuri, soluții, doar că suntem într-o criză majoră, fără precedent în Europa.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal a explicat efectele inflaţiei, dar şi ce este necesar să înțelegem pentru a face faţă acestei situaţii.
"Pare paradoxal, pentru că avem prognozată o creștere economică. Eu cred că va fi înregistrată, consemnată la finele anului 36% și 7 % în termeni reali.
Este surprinzător, pentru că cei mai mulți cetățeni nu simt această creștere.
Această deconectare între viața cetățenilor și ce arată statistica pornește de la crizele multiple care produc, în ultimă instanță, o criză a costului vieții. Deci viața devine mult mai scumpă pentru pe cei mai mulți cetățeni și ei acuză așa ceva.
Avem din acest punct de vedere o recesiune adică în privința nivelului de trai care acoperă întregul spațiu economic european, Uniunea Europeană, și pornește de la această îngemănare de complicații cu care Europa nu s-a mai întâlnit.
Efectele inflaţiei: "Fără energie nu funcționează sistemul economic"
O pandemie, o criză energetică care parțial este indusă de schimbarea climatică și nevoia de a combate emisiile de carbon și de situația de pe piața energiei care, în largă măsură, este influențată de invadarea Ucrainei.
Toate acestea conduc la această situație foarte, foarte dificilă, care obligă guvernele la ceea ce eu numesc de fapt încercarea de a limita stricăciunile, pentru că nu există o baghetă magică de a inversa aceste tendințe şi a reveni, să spunem, la o stare pre-pandemie. Atunci când nu aveam pandemie, nu aveam criză a energiei.
Ar trebui să avem, de pildă, o evoluție economică corectată, în sensul evoluției economice relevante pentru cei mai mulți cetățeni, adică această modificare radicală a prețului relativ al energiei.
Fără energie nu funcționează sistemul economic, nu funcționează o societate modernă.
Consumul intens de energie caracterizează o societate modernă, chiar dacă poți să spui că ai industrie energofage sau industrii care nu sunt energofage, sau cei care folosesc inteligența lor și aduc multă valoare fără a consuma multă energie.
Efectele inflaţiei: "Producătorii, furnizorii şi traderii de energie obțin rente necuvenite"
Această schimbare în prețul relativ de energie a mutat venituri de la cele mai multe sectoare economice, în special producătorii de energie și aceștia în momentul de față, alături de furnizorii de energie special şi traderii urmăresc profiturile şi obțin rente necuvenite.
Deci acestea sunt câștiguri care nu derivă, să spunem, din eforturile pe care le fac pentru a avea un cost al extracției mai bun, pentru a avea costurile lor operaționale diminuate.
În Europa, când prețul la gaz care era prețul marginal, era legat ombilical de prețul la electricitate ceea ce era şi este o nebunie, mai ales în condițiile de război.
Efectele inflaţiei: "În vremuri de război nu trebuie să faci așa ceva"
Adică dacă rușii au redus, să spunem, livrările în această zi, această măsură ducea prețul mai sus, prețul marginal și se mișcau și prețurile la electricitate.
Și asta nu înțeleg mulți dintre acești fundamentaliști ai pieței. Nu înțeleg că în vremuri de război nu trebuie să faci așa ceva. Nu trebuie să accepți asemenea realitate.
Și sunt țări unde liderii politici au fost lucizi Spania, Franța, Portugalia și au tăiat această legătură. În plus, n-aveam stocuri comune, nu aveam și n-aveam o piață propriu-zis comună.Țările au fost obligate să se descurce singure.
Ce trebuie să facem în România?
Trebuie pe lângă schemele de compensare ca şi guvernele să intervină în piața energiei. Se mai face o confuzie și asta arată și incultură economică și chiar incultură politică.
Piețele moderne sunt reglementate. A avea o economie de piață și a liberaliza nu înseamnă că nu sunt reglementări și piețele trebuie să fie reglementate. (...)
Banca Națională României n-a practicat relaxarea cantitativă. Adică n-a injectat monedă în sistem pentru a salva sistemul financiar când ar trebui să fie salvat sau în timpul pandemiei. A fost foarte, foarte prudentă, pentru că nu ne permitem. (...)
"În 2023 putem scădea rata inflaţiei"
Cu cât a fost mai tensionată piața energiei și au crescut prețurile la energie, n-avea cum inflația să nu se ducă în sus, pentru că energia se vede în toate cu efecte indirecte.
Şi mâncarea care se cumpără, fructele, legumele, mai ales când sunt la solar, sunt dependente de energie.
Eu ce sper ca în 2023, și este posibil așa ceva, să vedem o scădere a ratei inflației. Eu spun 10 %. Într-un scenariu mai roz, mai optimist chiar poți să cobori sub 10 % cu inflația", a explicat Daniel Dăianu, președintele consiliului Fiscal, în emisiunea News Hour with CNN de la Antena 3 CNN.
