Mircea Cărtărescu şi-a lansat joi la Bookfest cel mai recent volum, „Texistenţa”, despre care a afirmat că este „una dintre cele mai bune cărţi” pe care le-a scris vreodată. Scriitorul a spus că a inclus în această carte texte cărora nu are nimic să le reproșeze, scrise de el de-a lungul timpului, iar rezultatul final a fost „un autoportret”, o carte de aforisme. Cărtărescu a mărturisit, de asemenea, că după 50 de ani de scris, și-ar fi dorit să fie un scriitor de nișă, „citit şi înţeles de foarte puţini oameni”, și este o anomalie că a ajuns atât de popular.
„Eu vă recomand această carte, mai mult decât altele pe care le-am scris. Ele sunt un fel de concentrat. Dacă vreţi şi dacă v-a plăcut vreodată biata mea literatură, ele sunt un concentrat al acestei literaturi şi un fel de justificare, un fel de argument al scrisului meu, atât în poezie, în proză, în critică literară, în eseu şi aşa mai departe şi chiar jurnalistică", a explicat scriitorul cititorilor care s-au strâns la Bookfest să îl asculte.
„Este un autoportret al meu cu o carte în mână”
„Texistenţa” este un autoportret „cu o carte în mână”, despre care Cărtărescu spune că îl arată „mai adevărat” decât este.
„În cele din urmă, este vorba despre un autoportret. Eu cred că aceasta ar fi cea mai bună definiţie a cărţii respective. Este un autoportret al meu cu o carte în mână, este o imagine care pare ciudată, pentru că orice autoportret este inversat. Imaginea noastră în oglindă este inversată.
În oglindă avem inima în partea dreaptă, nu inima în partea stângă. Dacă avem verighetă, o avem pe mâna dreaptă, nu pe mâna stângă. Ficatul este însă în partea cealaltă, în stânga. Aşa încât, deşi credem că oglinda ne arată o imagine identică cu noi, de fapt este o imagine opusă nouă, (...) este rotită în a patra dimensiune cum se spune.
La fel sunt şi aceste aforisme. Ele mă arată pe mine mai adevărat decât sunt eu însumi, pentru că mă arată în spaţiul textual, în spaţiul făcut pentru a scrie literatură, pentru a scrie text. De aceea, mi-am şi numit cartea 'Texistenţa', o combinaţie între text şi existenţă, un fel de transluciditate între viaţa care se vieţuieşte, cum spunea Matei Călinescu, şi cartea care se scrie. Este vorba despre un fel de cyborg, aş spune eu, între om şi carte, care apare aici în toată evidenţa sa”, a completat Mircea Cărtărescu.
Cărtărescu a recomandat volumul, despre care a afirmat că ar fi „una dintre cele mai bune cărţi pe care le-a scris vreodată”.
„Nu m-am apucat să le scriu acum, de curând, pe toate, ele sunt scrise într-o perioadă de cel puţin 40 de ani. Le-am cules pur şi simplu din articole ale mele mai vechi şi mai noi, din jurnal şi din alte câteva surse, încercând să le identific după sunetul lor, aşa cum scufundătorii găsesc mai multe stridii, iar din stridii scot perlele, scot sferele acelea de sidef foarte bine lustruite.
Am încercat şi eu să fac acest lucru cam din tot ce am scris, cam din toate scrierile mele. Şi, până la urmă, după părerea mea, sau, cum să spun, după cum îmi aşez eu cărţile pe un raft simbolic, a ieşit, cred eu, una dintre cele mai bune cărţi pe care eu le-am scris vreodată”, a spus autorul.
„Mi-aş fi dorit din tot sufletul să fiu un scriitor de nişă”
Scriitorul a mărturisit, de asemenea, că şi-a dorit întotdeauna să fie un scriitor de nișă, iar faptul că este un autor atât de popular este o anomalie.
„Nu sunt absolut deloc mulţumit cu imaginea mea de după peste 50 de ani de scris. Mi-aş fi dorit din tot sufletul să fiu un scriitor de nişă, un scriitor de nişă citit şi înţeles de foarte puţini oameni, aşa cum au fost câţiva, cei pe care îi preţuiesc eu cel mai tare în istoria literaturii.
Este o anomalie faptul că scrierile mele au devenit mai populare decât ar fi trebuit să devină, că au ajuns la oameni foarte mulţi, de toate felurile, din toate naţiunile şi aşa mai departe, când eu aş fi vrut să fiu citit de trei, patru oameni, de câţiva 'atisionados' cum se zice.
Această carte este o tentativă a mea de a redeveni un autor de nişă. Nu vreau să spun că nu trebuie să o citiţi. Doamne fereşte! Eu mă mândresc cu ea şi sunt absolut fericit că am publicat-o, dar vreau să spun că dumneavoastră citind-o trebuie să vă consideraţi nişte cititori speciali.
Nu cititori obişnuiţi, cititori de romane sau de, ştiu eu, alte genuri artistice, cititori speciali care citesc aforisme despre literatură, un gen foarte restrâns, foarte îngust, foarte puţini oameni au făcut lucrul acesta.
Din câte îmi aduc, fireşte, aminte ar fi Blaise Pascal, ar fi în alt fel La Rochefoucauld, în alt fel Franz Kafka, în alt fel Borges, în altfel Virginia Woolf, iar la noi, fără îndoială, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi mulţi oameni care au reflectat asupra scrisului lor", a susţinut Cărtărescu.
El îşi doreşte ca fiecare cititor al cărţii sale să se simtă unul „special”, „care primeşte o hrană neobişnuită, care ar trebui să găsească un altfel de recipient pentru hrana pe care o primeşte, un pocal special pentru băutura pe care o primeşte sau un potir special”.
„Eu am încercat să fac acest lucru cu toată puterea mea de a aduce, de a aduna unele dintre textele foarte multe pe care le-am luat în considerare, de a le aduna în carte şi pe altele de a nu le aduna în carte, de a le lăsa deoparte. Cel puţin tot atâtea câte sunt în carte eu le-am privit cu atenţie şi cu reproş şi le-am lăsat deoparte. Aici, în această carte, nu sunt decât ceea ce, din punctul meu de vedere, eu am considerat nişte texte cărora nu am ce să le reproşez. Dar, fireşte, e punctul meu de vedere, dumneavoastră le veţi reproşa foarte multe”, a transmis Mircea Cărtărescu.
Bucureștiul a devenit, din nou, capitala cărții. Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest a început miercuri. La două decenii de la prima ediție, evenimentul îi invită pe iubitorii de lectură să descopere nu mai puțin de 455 de manifestări culturale organizate de cei 158 de expozanți prezenți, relatează Agerpres.
Ştiri video recomandate
