Valerius Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, i-a atacat dur, în exclusivitate la Antena 3 CNN, pe cei patru judecători de la Curtea Constituțională care au boicotat ședința în care urma să fie luată o decizie privind legea care modifică pensiile magistraților. "Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicțional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecință, nu mai pot vota", a declarat el. De asemenea, judecătorul a spus că în alte țări, întreruperea deliberării este delict grav.
"În primul rând, tot judecătorii de la curțile constituționale din Europa se află sub puterea unui jurământ, iar jurământul le cere să-și îndeplinească, expres funcția conform cu imparțialitate și cu respectul Constituției. Când vorbim despre respectul Constituției, nu avem în vedere doar textul Constituției. Dreptul constituțional european, care înglobează dreptul constituțional românesc, ca și în cazul celorlalți 27, se bazează pe principii constituționale adoptate de-a lungul timpului. Toate bunele principii de judecată au fost adoptate în acest drept constituțional european. În cauza aceasta sunt două părți în litigiu. Pe de o parte, puterea judecătorească din România in integrum, pentru că este reprezentată de CSM, pe de altă parte, puterea executivă și puterea legislativă din România au fost uzurpate în obligații și drepturi pe care le aveau atribuite prin Constituție explicit", a declarat judecătorul.
El a explicat și ce înseamnă deliberarea și de ce acest proces de deliberare nu se înterupe.
"Deliberarea este ca liturghia într-un serviciu religios. Când intri în deliberare, nu poți să ieși, chiar dacă ai fi bolnav grav. Au fost numeroase cazuri în Uniunea Europeană, în toată lumea, în care, în timpul deliberărilor, unii judecători au avut suferințe atât de grave încât a fost nevoie de internarea lor. Ei, completul de judecată sau camera de judecată, de regulă, se deplasează la patul de suferință al acelui judecător ca să-i obțină semnătura, pentru că este un sacrament. Acesta nu-i ca atunci când se amână o pronunțar, cum am făcut-o de fapt până acum. Deliberarea nu se întrerupe, pentru că întreruperea deliberării înseamnă trădarea altui principiu scris în Constituție care este secretul deliberărilor. Noi, în momentul de față, cunoaștem aspecte ale inadvertențelor existente în cadrul acestui complet plenar al curții noastre. Le cunoaștem din comunicatul de ieri. Acestea sunt, cum să spun, delicte grave, evidente. Judecătorii, încă din dreptul roman până astăzi, nu pot transforma procesul public în proces privat și să se comporte precum arbitrii", a explicat Valerius Ciucă.
În opinia sa, întreruperea deliberării este un delict grav spre exemplu în Statele Unite ale Americii sau în Franța: "În Franța, ăsta era un obicei al judecătorilor din vechiul regim, ei blocau activități guvernamentale foarte importante prin amânări de genul acesta iraționale. Și atunci, după Revoluție, când a fost adoptat Codul Civil francez, articolul 4 a spus foarte clar: denegarea de justiție este infracțiune. Așa se numește și este infracțiune și se răspunde în multe feluri. În Statele Unite este extrem de gravă această faptă.".
Judecătorul a criticat atitudinea celor patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, care nu s-au prezentat la ședință. De altfel, ei au părăsit şedinţa şi duminică şi nu au mai venit la dezbateri.
"Dacă, în deliberare, un "judecător " nu se prezintă, el este considerat demis automat. Nici moartea nu reprezintă cauză de non-deliberare. Pe patul de moarte, judecătorul poate fi chestionat în legătură cu verdictul său. Au fost numeroase cazuri în toată lumea. Dacă nu poți delibera, ei bine, anunți public motivele și ceri redeschiderea dezbaterilor judiciare. Orice proces este public, nu privat. Deliberările amânate cer redeschidere de dezbateri obligatorii. Procesul nu este un izvor de misterii, ci un dialog juridic legitim. Voi, cei patru, ați încălcat regulile fundamentale ale oricărui proces civilizat prin ignorarea acestei reguli fundamentale: incidentul procesual nu poate fi soluționat fără participarea părților din proces!!!
Neprezentarea în deliberare, în orice ordin jurisdicțional, este echivalentă cu autodemisia. Cei patru, pe cale de consecință, nu mai pot vota. Se află în afara ordinii constituționale și în afara normelor universale.
Probabil, au considerat că este o glumiță de partid prezența lor acolo... Cine știe? Probabil, nimeni nu le-a spus ce rol fundamental îndeplinesc în statul nostru. Probabil, au doar un spirit ludic, sau, mai rău, nu-i interesează știința dreptului și duhul statalității. Nu știm nimic despre motivațiile lor. Interesează aparența dezerțiunii lor instituționale. Poți motiva dizidența, opinia separată, completul de divergență, dar niciodată dezerțiunea. Precum la generali, dezerțiunea este sinonimă cu trădarea și, firește, natural, cu autodemisia.
Un judecător care-i neagă deliberării, momentul suprem al oricărei judecăți, valoarea-i ontologică, de formatoare de drept, își pierde, ipso facto, această nobilă calitate. Pe cale de consecință. Cei patru nu mai pot vota nimic în mod valid în cadrul CCR. S-au auto-demis. Et punctum. Lovitura de stat se poate produce și din „inima„ statului, nu doar de pe „cai albi”, a scris judecătorul pe pagina sa de Facebook.
Într-un comunicat transmis în exclusivitate pentru Antena 3 CNN, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au explicat motivele absenței lor. Aceștia au precizat că sesizarea a fost înregistrată pe rolul CCR pe 5 decembrie 2025, iar termenul inițial de judecată a fost fixat pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, ceea ce consideră „fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”. Judecătorii susțin că, după amânarea ședinței din 10 decembrie din cauza unui raport incomplet, „președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”. Chiar dacă judecătorii prezenți au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, președinta CCR, Simina Tănăsescu, ar fi refuzat cererea, menținând termenul stabilit.
Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Ştiri video recomandate
