Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită menţinerea nivelului actual al veniturilor magistraţilor în viitoarea lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, avertizând că eventualele diminuări salariale ar putea afecta independenţa justiţiei şi ar putea genera plecări masive din sistem, potrivit Agerpres.
Într-o scrisoare adresată ministrului interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, organizaţia subliniază că remuneraţia judecătorilor şi procurorilor trebuie stabilită în funcţie de rolul şi responsabilităţile acestora într-un stat de drept şi trebuie să fie suficient de ridicată pentru a-i proteja de orice presiuni externe.
"Salarizarea trebuie să asigure judecătorilor şi procurorilor o reală independenţă economică, cerinţă esenţială pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie", a atras atenţia Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, în contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului de act normativ "Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice".
Judecătorii se opun diminuării veniturilor
În scrisoarea către ministrul Dragoş Pîslaru se arată că singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraţilor este cea cu indemnizaţiile stabilite la nivelul remuneraţiei demnitarilor sau a înalţilor funcţionari.
"Cu titlu de exemplu, un judecător ÎCCJ cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de doar 5,50, nivel care este inferior coeficientului unui senator sau deputat (6,00) și cu mult sub cel al Președintelui Senatului sau al Camerei Deputaților (7,50), fiind greu de acceptat din perspectivă constituțională ca preşedintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar ori sub conducătorii puterii legislative sau executive. Președintele României are un coeficient de 8,00, Prim-ministrul 7,50 şi președinții celor două Camere tot 7,50, iar plasarea preşedintelui instanței supreme sub nivelul acestora erodează simbolic și material independența și prestigiul puterii judecătorești, contrar exigențelor constituţionale.
Situația devine și mai gravă atunci când comparăm salariile judecătorilor cu funcțiile din Anexa nr. IX, Primarul general al Capitalei având un coeficient de 6,50, președinții consiliilor județene și primarii municipiilor reședință de județ au 6,00, iar un judecător cu grad de tribunal cu vechime peste 20 de ani ajunge doar la 5,10. Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat și eventual anulat de un judecător de la un tribunal câștigă substanțial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa.
Aceste raporturi inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea și controlează legalitatea actelor celorlalte autorități publice este subevaluată față de funcțiile politice și administrative, judecătorii rămânând sub nivelul multor demnitari şi funcţionari publici, deși rolul lor este esențial pentru statul de drept", susțin judecătorii.
Avertisment privind un val de demisii din magistratură
Reprezentanţii asociaţiei susţin că tranziţia către noul sistem de salarizare trebuie realizată fără diminuarea veniturilor nete aflate în plată la momentul intrării în vigoare a noii legi.
"Trecerea către un nou sistem de salarizare trebuie să se facă astfel încât niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrării în vigoare a noii legi. Astfel, drepturile salariale acordate, în prezent, judecătorilor şi procurorilor trebuie menţinute, ca drepturi câştigate, în viitoarea reglementare, nu doar ca o măsură. În altă ordine de idei, în situaţia în care salariile magistraţilor s-ar diminua, acest aspect ar risca să conducă la un exod din profesie a celor care se pot pensiona în baza vechii legislaţii, întrucât rămânerea într-un sistem în care volumul de activitate este uriaş, instabilitatea raporturilor de serviciu este frecventă, iar meritocraţia este inexistentă, ar însemna un dezavantaj de ordin financiar, iar acest lucru ar destabiliza serviciul public de justiţie, magistraţii cu experienţă neputând fi înlocuiţi imediat", semnalează Asociaţia Forumul Judecătorilor.
De asemenea, Forumul Judecătorilor atrage atenţia că, potrivit articolului 7 din proiectul de lege, mecanismul salarial compensatoriu aplicat exclusiv pentru o perioadă tranzitorie de cinci ani este neconstituţional. Acesta nu se aplică în perioada tranzitorie în cazul promovării la o instanţă sau un parchet de nivel superior, drepturile salariale urmând să scadă nejustificat, la fel întâmplându-se dacă personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime.
"În plus, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel foarte scăzut în raport de cel al colegilor care şi-au început cariera cu doar un an înainte, ceea ce va crea o stare de dezechilibru, o discriminare nejustificată. Totodată, actualul proiect plafonează grilele de salarizare ale magistraţilor la o vechime de maximum 20 de ani în câmpul muncii. Dincolo de acest prag, sistemul actual nu mai prevede nicio evoluţie a grilei, determinând o stagnare absolută a veniturilor pentru tot restul carierei profesionale", a adăugat Asociaţia Forumul Judecătorilor.
Dragoş Pîslaru a declarat că proiectul Legii salarizării unitare va fi corectat „acolo unde este cazul”. Ministrul interimar al Muncii a afirmat că primele consultări cu sindicatele pe acest act normativ au scos la iveală probleme reale, inclusiv grile care „nu sunt încă aşezate corect”.
Ştiri video recomandate
