În Sibiu, iluzia „norocului” se vinde la aproape fiecare colț de stradă. Orașul este împânzit de săli de jocuri de noroc: una la aproximativ 400 de sibieni.
O industrie bogată, alimentată, paradoxal, în mare parte de oameni cu venituri mici, prinși într-un ciclu vicios: un câștig, urmat de șiruri de pierderi și goana după acea primă euforie.
O boală care îi ruinează financiar și îi împinge, pe unii, până la suicid, potrivit specialiștilor.
După ce Guvernul a decis că autoritățile locale pot interzice sau restricționa sălile de jocuri în orașe, primarul Astrid Fodor s-a declarat împotriva interzicerii.
Am stat de vorbă cu jucători înrăiți de așa numitele „păcănele”. Mi-au spus, fără să ezite, că nu se pot opri și că da, ar trebuie interzise sau cel puțin scoase din orașe: „Ți-e de-ajuns să te joci 10-20 de lei și dai în mania lor”.
O simplă căutare pe Google „săli de jocuri de noroc+Sibiu” dă zeci de răspunsuri. Harta orașului se înroșește cu locațiile unde se vând promisiuni pentru câștiguri rapide.
Am luat la picior una dintre arterele principale ale orașului, bulevardul Mihai Viteazu. De la un cap la altul are în jur de un kilometru. Între o librărie, magazine, patiserii, farmacii și bănci sunt și șapte săli de jocuri de noroc. Erau opt, dar una s-a desființat și acum e cofetărie. Toate, la parterele blocurilor. Toate, la câțiva metri de bancomate și una de cealaltă. Toate, la distanță de cinci minute de mers pe jos, în pas lejer, de trei școli și un liceu.
„Ti-e de-ajuns să te joci 10-20 de lei și dai în mania lor”
La 10:00 dimineața, dintr-una din sălile de joc iese Raul. Îmi spune, resemnat, că pierde bani la jocuri de noroc și pariuri sportive de mai mulți ani. Dar nu se poate opri. E o dependență pe care o are și tatăl lui.
„Sincer, acum în ultimul timp m-am cam lăsat de ele pentru că am avut o perioadă în care chiar am fost un pic dependent. Am observat că de fiecare dată când aveam un ban pe mână tentația mea era să mă duc că poate îi înmulțesc, poate fac mai mult”, îmi spune Raul.
S-a oprit o perioadă. Nu l-a ținut mult. Spune că mai „trece” din când în când.
„Acum mai trec așa...dar cel mai bine ar fi să le interzică de tot sau să le scoată la ieșirea din oraș. Să facă ceva. Și tatăl meu este pensionar, o prins boala lor, tot așa ți-e de-ajuns să te joci 10-20 de lei și dai în mania lor”, mi-a spus el.
Pe telefon, Raul spune că nu „prea” s-a jucat, dar vede tentația și acolo și crede că ar trebui „să se facă ceva”.
Am mai făcut câțiva pași. Intru într-o sală de jocuri de noroc. E semi-întuneric, aparatele de jocuri strălucesc, pe fiecare masă sunt bomboane. Una dintre angajate îmi spune că lucrează de 12 ani în industrie. Interzicerea sălilor de jocuri în orașe nu e o soluție, dacă nu se interzic și aplicațiile pe telefoane. Acolo este adevărata problemă, crede ea. Aplicațiile le-au „furat” 30% din clienți.
„Acolo pot juca și copiii. Bagă buletinele părinților. Nu se lucrează unde este problema”, îmi spune ea. În sălile de joc „nu există” să intre minori sau persoane de pe lista de auto-excludere. Sunt verificați la intrare. Promovarea agresivă a aplicațiilor de pariuri și jocuri de noroc în online e o altă problemă, îmi spune ea. „Ori să închidă tot, ori nimic”, e opinia angajatei.
Două săli de jocuri mai încolo, pe o bancă, întâlnesc un alt tânăr care îmi spune că își joacă toți banii la păcănele. Îi pierde. Cel mai mult a pierdut 10.000 de lei într-o noapte. Bani munciți în Germania. Îmi spune că nu se poate opri, mai bine să fie interzise. Îl întreb de ce joacă dacă pierde în continuu. Îmi spune „de prost, așa mi-a intrat în sânge, văd că nu câștig și tot bag”.
„Joc de multă vreme. De la vreo 10 ani mă joc”, îmi spune. Acum are 20. Cum a jucat fără buletin? A prins timpurile când jocurile de noroc puteau fi instalate oriunde, nimeni nu îi întreba pe jucători ce vârstă au.
„Sută la sută să le închidă de tot. Dar...dacă le închide jucăm online și tot nu ne lăsăm”, îmi spune el, când îl întreb dacă sălile de joc ar trebui interzise în orașe.
Insist totuși, de ce joacă, dacă știe că pierde. Vine răspunsul paradoxal: „dacă nu avem bani...”.
O altă sibiancă îmi spune că și ea a jucat la păcănele. „Am jucat o dată și nu vreau să mai joc niciodată în viața mea. Am băgat 3 milioane. I-am pierdut”. Crede că autoritățile locale ar trebui să le interzică. „Își bagă toți bănuții acolo”, adăugă ea.
Majoritatea celor cu care am discutat au cunoștințe prinse în această mreajă. Îmi povestesc de oameni care și-au pierdut pensiile, casele, care au ajuns la suicid.
„Eu am lucrat ca paznic. Într-o seară, o femeie a câștigat 25.000 de lei. I-a dat banii casierița și a împărțit, mie mi-a dat 200 de lei, că așa dădeau dacă câștigau. I-am zis 'du-te acasă, ai câștigat banii'. La cinci dimineața nu mai avea niciun ban. Toate le-a luat la rând. Dacă a avut bani a venit aici, pe Hipodrom, la gară, peste tot. No, cine e de vină?”, îmi povestește un sibian.
„Lucru slab”, adăugă el.
Explicația este însă una mult mai complexă, iar contrar stereotipurilor jucătorii de păcănele nu aparțin unei clase sociale anume.
„Am avut și pacienți dependenți de jocuri care erau 'oameni ai legii'. Polițiști. Gardieni. Juriști. Pe lângă sportivi. Sau medici. Sau IT-iști. Nimeni nu este ferit de a dezvolta o adicție. Dacă condițiile îi permit. Și dacă există o 'predispoziție'. Dar de aceasta, de regulă, oamenii nu sunt conștienți”, îmi spune doctorul și psihoterapeutul Holger Lux, de la centrul de reabilitare al persoanelor cu dependențe din Șura Mică.
Medicul s-a declarat șocat de cât de multe săli de jocuri de noroc și de pariuri există și în Sibiu.
„La centrul nostru de reabilitare, al Asociației Crucea Albastră, în ultimii 10-15 ani observăm o creștere importantă a numărului de persoane care solicită ajutor pentru dependența lor de jocuri de noroc. În ultima vreme au fost cam 20% din totalul pacienților. Uneori dependența de jocuri de noroc se combină și cu dependența de alcool. Sau chiar de droguri”, îmi explică psihoterapeutul.
La nivel național, în prezent există 95 de operatori care administrează 45.663 de aparate de joc. Cele mai multe sunt în București, unde sălile de joc sunt, pe unele străzi, una lângă cealaltă. Dar industria domină în aproape toată țara. În România, nu pot fi deschise săli de jocuri în orașe care au sub 15.000 de locuitori. Compensează însă în municipiile mari, care sunt împânzite. Un exemplu de manual e Sibiu.
Conform celei mai recente statistici, într-un răspuns pentru Turnul Sfatului, Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc (ONJN) a precizat că anul trecut, în Sibiu își desfășurau activitatea un număr de 47 operatori economici – organizatori de jocuri de noroc - în 794 de spații de exploatare. Dintre aceștia, 40 sunt doar în Sibiu și au 354 de spații de exploatare.
La recensământul din 2021 a reieșit că județul are o populație de aproximativ 390.000 de oameni, iar în oraș, oficial, trăiesc circa 135.000 de persoane. Un simplu calcul ne arată astfel că în județ există o sală de jocuri de noroc la fiecare 500 de oameni, iar la nivel de oraș există o sală la aproape 400 de oameni.
Iluzia norocului și euforia câștigului
Jocurile de noroc sunt deosebit de atractive, îmi explică psihologul Mihai Copăceanu, pentru că „propun câștiguri imediate și oferă iluzia controlului și a puterii jucătorului”.
„Jucătorul dependent ajunge să creadă că el deține controlul, că este o știință a câștigurilor și că el, prin propriile sale capacități, poate să ajungă bogat. Pe măsură ce joacă și mai mult, credința aceasta devine mai puternică, în ciuda unor pierderi evidente. Deci, dependența de noroc, aduce cu sine și o deformare a gândirii și raționamentului”, mi-a spus psihologul.
Industria știe și exploatează această vulnerabilitate. „Casa câștigă întotdeauna” este regula de aur a industriei jocurilor de noroc, dar pe care jucătorii o ignoră.
„În spatele acestor săli de jocuri este o industrie întreagă care produce aparate tot mai sofisticate, numite în mod sugestiv și 'păcănele', care prin tot felul de efecte luminoase și acustice induc jucătorului iluzia că își poate crește șansele de a câștiga prin modul în care joacă.
Dar, de fapt, în spatele ecranului se derulează un program electronic care stabilește din start ce procentaj din banii introduși în aparat vor fi vărsați sub formă de câștig. În Germania de exemplu, (acest procent este de) 60%. Singurul câștig garantat va fi la cei care instalează și exploatează aceste aparate.
În plus, în sălile de jocuri de creează o atmosferă care să ”ajute" clienții să uite de trecerea timpului. Uneori se oferă și băuturi alcoolice "gratis"”, îmi spune psihoterapeutul cu peste 30 de ani de experiență în tratarea dependențelor.
Flagelul jocurilor de noroc nu este unic României. La nivel global, estimează Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 1,2% din populația adultă suferă de dependența de jocuri de noroc, aproximativ 80 de milioane de oameni. Este una dintre cele mai periculoase dependențe, potrivit experților.
„În câteva minute o persoană poate să-și piardă nu doar salariul încasat în aceeași zi, dar și toate bunurile, bijuteriile, obiectele de valoare, proprietățile, pe care le deține el sau familia sa, în câteva minute ajunge la o stare de deprimare profundă, cu afectare asupra relațiilor familiale, profesionale și sociale. În depresia profundă ideația suicidară și suicidul sunt mult mai prezente decât în alte condiții. Eforturile de a trata dependența de jocuri de noroc sunt deosebit de mari pentru că aparent, jucătorul crede că este bine, că a scăpat de dependență, însă și după luni de abstinență poate să recadă”, a spus pentru Antena3.ro psihologul Mihai Copăceanu.
Jocurile de noroc „fac ravagii” în România, mi-a spus și doctorul Holger Lux.
„Din experiența echipei noastre terapeutice dependența de jocuri de noroc poate duce la drame asemănătoare cu dependența de alcool sau de droguri. Uneori apar și "dependențe încrucișate", cum am menționat deja. Se poate ajunge la sărăcirea și destrămarea unor familii din această cauză. Și uneori chiar la pierderea unor vieți. La vârste tinere”, a spus medicul.
Între 80% şi 90% dintre clienţii care s-au prezentat vreodată la un centru de consiliere sau la o clinică pentru dependenţă au probleme cu jocul la slot-uri. Nu se pot desprinde de aparatele colorate şi sonore, așezate în baruri sau săli de jocuri, potrivit unei broșuri privind dependența de jocuri de noroc elaborată de specialiști din Germania.
„S-au făcut 15 ani de când pariez. Am fost de mai bine de 200 de ori la cazinou în ultimul an. Nu vă puteţi imagina. Dacă m-ar studia cineva ar crede că sunt nebun. Mă trezesc dimineaţa la ora 5, mă duc la servici, vin acasă, mă odihnesc puţin şi apoi mă îndrept către sala de jocuri. Haina şi cravata sunt mereu în portbagaj. Este ca un magnet, trebuie să ajung acolo. Dacă se întâmplă să nu pot face rost de bani, devin foarte agitat. Mă liniştesc doar când am destui bani şi mă aflu în cazinou”, mărturisește un dependent în broșura citată.
În Germania se pierd la jocurile de noroc legalizate aproximativ 27 de miliarde de euro, în fiecare an. În România nu există o statistică clară. Datele Institutului Național de Statistică pentru prima jumătate a anului 2025 arată însă că românii au jucat circa 5,5 miliarde de lei la pariuri sportive, loterii și cazinouri online.
Industria folosește strategii de maximizare a profiturilor printr-o combinație de: diversificare a produselor de joc și tehnologie digitală, marketing agresiv și sponsorizări, structuri fiscale adaptate și optimizate, analiză de date și strategii de retenție a jucătorilor.
„Este evident că se face o publicitate foarte agresivă în această zonă. Din punctul meu de vedere ar trebui interzisă. Cum a fost interzisă cea pentru țigări. Da, vedem tot mai mulți tineri care au ajuns dependenți de jocurile de noroc. Mulți au început să joace când încă erau minori. Unii chiar de la 13-14 ani. Deși legea nu permite acest lucru. Dar: "Trăim în România." Adesea legea nu se respectă”, a spus doctorul Holger Lux pentru Antena3.ro.
În România, există mai multe inițiative menite să reglementeze mai dur industria. Cel mai recent, Guvernul a adoptat ordonanța numărul 7, potrivit căreia operatorii economici care deţin licenţă valabilă la nivel naţional nu vor mai putea funcţiona fără acordul administraţiei locale, responsabilitatea fiind transferată parţial către autorităţile locale, care vor decide, prin hotărâri de Consiliu Local, dacă şi în ce condiţii permit funcţionarea sălilor de jocuri de noroc.
Primarul Sibiului nu susține interzicerea sălilor de noroc
Primarul orașului Sibiu, Astrid Fodor (FDGR), a precizat, într-un punct de vedere pentru Antena3.ro, că nu susține interzicerea sălilor de noroc, deoarece reglementarea lor este o alternativă mai bună la funcționarea lor mascată.
„Din punctul meu de vedere, ca primar, nu cred că este cazul să interzicem a priori desfășurarea acestei activități economice. Jocurile de noroc au existat și vor exista întotdeauna, iar aceste localuri, decât să funcționeze sub alte forme, mascat, mai bine să își desfășoare activitatea într-un cadru care poate fi controlat de autoritatea publică locală, după anumite reglementări clar stabilite, în acord cu specificul și realitățile fiecărei localități”, a transmis edilul.
Totuși, primarul a admis că este necesară o mai bună organizare a funcționării lor, în ceea ce privește locațiile în care sunt situate sau orarul și a anunțat că urmează o analiză în teren privind situația sălilor de jocuri de noroc din oraș.
„Trebuie ținut cont și de faptul că aceste localuri sunt licențiate de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc din Ministerul Finanțelor, fiind vorba de o activitate legalizată. Sigur că este necesară o mai bună organizare a funcționării lor, atât din punct de vedere al locațiilor în care sunt situate, al orarului și al altor criterii.
Deoarece până acum Primăria nu a avut atribuții în autorizarea acestora, în primul rând trebuie să evaluăm situația reală, din teren, a fiecăruia. În acest demers vom analiza datele și vom purta discuții cu consilierii locali, pentru a lua cea mai bună decizie, care va fi cuprinsă într-un Regulament local”, a mai spus Astrid Fodor.
Sibienii sunt împărțiți, între cei care cred că ar trebui scoase în afara orașelor și reglementate mai dur și cei care cred că dacă nu ar exista cerere nu ar fi oferta atât de mare și este la latitudinea fiecăruia dacă intră sau nu într-o sală de joc. Admit însă cu toții că orașul e împânzit.
Iată ce mi-au spus sibienii cu care am vorbit, când i-am întrebat dacă autoritățile locale ar trebui să interzică sălile de jocuri de noroc în oraș:
„Da, ar trebui interzise, de ce nu? După părerea mea, complet. Sunt niște dependențe asemănătoare cu țigările cu alcoolul. Și oricum pot să își ia păcănele de pe net, cine vrea cu adevărat, nu e nevoie de ele fizic.”
„Nu. E alegerea omului dacă vrea să intre sau nu. E o afacere ca oricare alta.”
„Sunt foarte multe și da, cred că primăria ar putea lua decizia de a le închide. La un moment dat era un proiect de lege de scoatere în afara orașului, dar se pare că nu s-a pus în aplicare.”
„E plin aici. Ce pot să zic...eu nu am intrat în viața mea. Depinde, sunt care și-au vândut casele și nu se lasă. Dacă câștigă odată merge în continuare.”
„Depinde. Fiecare cu...piticul lui. Unii cu jocurile, alții sunt cu băutura...”
„Sunt destule, sunt multe. Nu cred că e o binefacere chestia asta. Poate pentru cei care câștigă...în rest, pentru oamenii care își cheltuie banii acolo, nu cred că e tocmai bine. Vin copiii și aruncă banii părinților. Ar trebuie mutate undeva mai departe de școli. Sau de ce nu face undeva un cazino mare, cu toate jocurile de noroc, și se duce omul care are bani acolo să și-i cheltuie, nu?”
Ce orașe ar putea interzice jocurile de noroc
După ce Guvernul Bolojan a modificat legea care vizează sălile de jocuri de noroc, mai mulți primari din țară au anunțat că iau în calcul să le interzică total sau să le restricționeze activitatea în anumite zone în orașele pe care le administrează.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a declarat că va propune interzicerea sălilor de jocuri de noroc în cartierele rezidențiale. Edilul a adăugat că va organiza o dezbatere publică în urma căreia se va decide dacă jocurile de noroc vor fi permise sau nu în zonele de servicii, aflate la distanţă de cartierele de locuinţe.
La rândul său, primarul orașului Slatina, Mario De Mezzo, a declarat că va promova o hotărâre de Consiliu Local pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc în localitate, eliminarea sălilor de joc din oraș urmând să se facă treptat, pe măsură ce vor expira autorizațiile existente.
De asemenea, edilul din Brăila, Viorel Marian Dragomir, a anunţat că va propune Consiliului Local interzicerea păcănelelor pe raza oraşului. Edilul a spus că vrea această măsură pentru „familiile şi vieţile distruse, pentru copiii care cresc în lipsuri din cauza dependenţei părinţilor”.
În Târgoviște, sălile de jocuri de noroc ar urma să fie interzise în condominii, în apropierea școlilor sau spitalelor, dar și la parterele blocurilor, a anunțat primarul Daniel Cristian Stan.
O inițiativă similară ia în calcul și primarul orașului Vaslui. Lucian Branişte a afirmat că în ultimii ani, jocurile de noroc au devenit o problemă reală în multe comunităţi din România, dar că dincolo de reclame şi lumini colorate, în spatele acestor săli există prea des poveşti cu familii afectate, datorii, dependenţă şi suferinţă.
Psihoterapeutul Mihai Copăceanu s-a arătat „uimit” de reacția „promptă și tranșantă” a edililor care au anunțat astfel de inițiative.
„Este una dintre cele mai de impact decizii în ultimii ani cu privire la jocurile de noroc. (...) O astfel de măsură va avea efect asupra sute de mii de români și asupra familiilor lor, în modul că va salva vieți, relații, căsnicii, nu doar economic cât și din punct de vedere social și uman. Apelul meu direct este către toți primarii din România, care dacă au anumite îndoieli, îi rog să se consilieze cu specialiștii în psihiatrie, psihologie și adicții, să se întâlnească cu familiile celor afectați și atunci să adopte măsuri cu impact asupra comunității. Ei au posibilitatea de a salva vieți”, a declarat pentru Antena3.ro psihoterapeutul Mihai Copăceanu.
Industria însă nu va ceda atât de ușor, crede doctorul Holger Lux: „Mă aștept însă ca industria jocurilor de noroc să exercite presiuni foarte mari asupra primăriilor pentru a nu decide interzicerea acestor săli”.
Este interzicerea o soluție?
Interzicerea sălilor de jocuri de noroc în orașe nu este un panaceu, cred specialiștii. Este însă un prim pas într-o direcție bună.
„Sper ca vor fi cât mai multe primării care să interzică sălile de jocuri de noroc. Dar și cele de pariuri sportive. Pentru că aceste săli fac profit în bună parte pe seama unor cetățeni care devin dependenți de aceste jocuri/pariuri. Ceea ce duce la nenumărate drame. Am avut pacienți care au pierdut zeci și chiar sute de mii de euro cu aceste jocuri. Și mulți au acumulat datorii foarte mari. Unii au ajuns în pragul suicidului”, a spus psihologul Mihai Copăceanu.
Poate fi o soluție salvatoare pentru cei care joacă exclusiv în săli de noroc.
„Este o primă soluție care poate deschide discuția spre alte soluții eficiente.
Există dependenți de jocuri de noroc care preferă mediul online, alții joacă și online și în săli, iar alții joacă doar în săli. Pentru cei care joacă în săli și care nu optează pentru online, este o soluție, o soluție salvatoare. Pentru că dependenții și familiile lor au nevoie de ajutor, iar această măsură vine în ajutorul lor. Cunoaștem din cercetări, că disponibilitatea jocurilor de noroc și accesul facil reprezintă un factor de risc. Deci, măsura va avea efect”, a adăugat psihologul.
Specialiștii îndeamnă autoritățile să analizeze cum este reglementată industria în alte țări.
„Ar trebui să vedem ce se întâmplă și în alte țări. Unele au interzis total jocurile de noroc. În unele este monopol de stat, de exemplu Finlanda. În unele se poate juca doar un câteva cazinouri. Puține. Așa am auzit despre Ungaria.. Dar în principiu orice măsură care reduce prezența sau facilitatea accesului la aceste săli sau platforme online este de salutat din punctul meu de vedere. Valabil și pentru publicitate”, a spus doctorul Holger Lux.
O industrie de miliarde, milioane de dependenți
Flagelul jocurilor de noroc nu este unic României. La nivel global, estimează Organizația Mondială a Sănătății (OMS), 1,2% din populația adultă suferă de dependența de jocuri de noroc, aproximativ 80 de milioane de oameni.
Analiștii industriei estimează că veniturile obținute din acest sector vor ajunge la 700 de miliarde până în 2028. Mare parte din acești bani vor veni de la cei care accesează jocurile de pe smartphone-uri, din țări cu venituri mici sau mijlocii. Persoanele care sunt dependente generează 60% din acești bani, potrivit OMS.
Jocurile de noroc afectează grav sănătatea, ducând la o incidență crescută a bolilor mintale și a suicidului. Ele pot genera sărăcie prin redirecționarea cheltuielilor gospodăriei de la bunuri și servicii esențiale.
Efectele nocive ale jocurilor de noroc includ, de asemenea, destrămarea relațiilor, violența în familie, dificultăți financiare, stigmatizare, infracțiuni pentru obținerea de venituri (furt, fraudă), neglijarea copiilor și erodarea instituțiilor civile prin corupție și activitate politică corporativă.
Jocurile de noroc reprezintă, de asemenea, o modalitate frecventă de spălare a banilor proveniți din activități ilegale.
Normalizarea rapidă a jocurilor de noroc are loc prin comercializare și digitalizare. Sponsorizarea și marketingul sunt, de asemenea, factori-cheie în creșterea rapidă la nivel global, adaugă OMS.
În România, industria jocurilor de noroc domină multe dintre orașele țării. Doar anul trecut, potrivit Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJC), în România veniturile din jocuri online au fost de peste 11,5 miliarde de lei. La clasicele păcănele s-au înregistrat încă 5,7 miliarde de lei, iar pariurile în cotă fixă au generat aproape 915 milioane de lei.
România a încasat din taxele și impozitele aplicate acestei industrii 900 de milioane de euro doar în 2024. ONJC estimează că, pentru anul 2025, statul ar urma să încaseze aproape 1 miliard de euro.
Ştiri video recomandate
