Primarul orașului Ghimbav, Ionel Fliundra, a explicat luni, la Antena 3 CNN, de ce a comparat orașul pe care îl administrează poate fi comparat cu Monaco sau Luxemburg. Edilul a spus că orașul din județul Brașov are „parcuri industriale, aeroport, firme și corporații” și, cel mai important în opinia sa, se susține singur. Edilul a adăugat că Ghimbavul nu trebuie retrogradat la statutul de comună doar pentru că are mai puțin de 10.000 de locuitori.
Ghimbavul, oraș din județul Brașov, se află pe lista celor care ar putea să-și piardă statutul și să devină comună, potrivit reformei administrativ-teritoriale propusă de PSD, deoarece are sub 10.000 de locuitori. Edilul se opune însă reformei propuse de PSD și susține că are argumente economice pentru ca orașul să-și păstreze statutul. Întrebat de ce este orașul său este „Monaco de România”, Ionel Fliundra a răspuns:
„Atât consiliile locale precedente, primarii, au încercat să atragă investitori mari. Avem parcuri industriale, avem aeroport, avem firme și corporații, care nu fac parte din parcul industrial, dar care se așează la noi, în viitorul apropiat, adică săptămâna viitoare, se va semna un contract cu un lider mondial în producția de utilaje grele. Orașul este în dezvoltare continuă, demografic, imobiliar și industrial. Își asigură independența”.
Edilul a adăugat că Ghimbavul este orașul cu cel mai mare PIB pe locuitor din România, iar dacă statisticile ar include și localnicii minori, atunci ar avea peste 10.000 de locuitori.
„Am spus-o mereu că nu dorim să devenim lipsiți de modestie pentru că suntem orașul cu cel mai mare buget pe cap de locuitor în România. Iată, ieri a fost o statistică pe care am postat-o pe rețelele sociale, într-adevăr ne situăm acolo în fruntea clasamentului. Problema este că în orașele limitrofe municipiilor polarizatoare sunt multe localități care au o dezvoltare imobiliară, demografică, industrială foarte mare. Statistica ne dă la 8.846 de locuitori, aici nu includem copiii”, a spus el.
Primarul a explicat și ce s-ar întâmpla dacă Ghimbavul ar deveni comună.
„La dezvoltarea pe care o avem, ce ar însemna să stăm să reducem personalul din orașe dinamice? Eu am un oraș dinamic aici, un oraș în care se lucrează, în care nu se așteaptă cu lunile să primești o autorizație de construcție sau de funcționare, ar însemna diminuarea organigramei, atât la primărie, cât și la poliția orașului. Suntem un oraș sustenabil, care își produce banul singur. Numai anul ăsta ne-au tăiat 14 milioane de lei de la guvern”, a spus Ionel Fliundra.
România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.
Reforma, în această variantă, ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.
În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.