Un sondaj realizat la nivelul Uniunii Europene indică o corelație tot mai puternică între timpul petrecut în fața ecranelor și deteriorarea stării de bine în rândul adolescenților. Tinerii raportează în medie 4,5 ore de utilizare a ecranelor într-o zi de școală și peste 6 ore în weekend, iar o proporție semnificativă dintre aceștia spun că resimt stres, presiune socială și expunere frecventă la conținut dăunător în mediul online.
Pe măsură ce legăturile dintre sănătatea mintală și utilizarea rețelelor sociale sunt discutate tot mai mult la nivelul UE, un sondaj Eurobarometru oferă dovezi privind prevalența, intensitatea și contextul utilizării ecranelor și a rețelelor sociale în rândul adolescenților cu vârste între 13 și 18 ani din Uniunea Europeană.
În medie, adolescenții cu vârste între 13 și 18 ani au raportat că petrec 4,5 ore într-o zi de școală și 6,1 ore pe zi în weekend. Peste 40% dintre ei din UE consideră că petrec prea mult timp în fața ecranelor. Cei care au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 10 ani raportează 7,5 ore de utilizare zilnică a ecranului în weekend, comparativ cu 5,7 ore în rândul celor care au început după vârsta de 14 ani.
Părinții sunt considerabil mai critici față de utilizarea ecranelor decât adolescenții
Potrivit studiului, părinții subestimează în mod sistematic timpul pe care copilul lor îl petrece în fața ecranelor. De asemenea, ei sunt de trei ori mai critici decât pozitivi față de aceste dispozitive. Peste 50% dintre părinți raportează că ecranele au un impact negativ asupra vieții tinerilor, iar 36% consideră că rețelele sociale au un impact negativ asupra sănătății mintale a copilului lor.
Respondenții identifică atât beneficii, cât și provocări ale rețelelor sociale. Astfel, 48% dintre adolescenți raportează că rețelele sociale au un impact pozitiv asupra stării lor de bine, principalele motivații fiind divertismentul (57%), contactul cu prietenii sau familia (53%), sentimentul de conectare cu ceilalți (70%) și oportunitățile de învățare (65%). În același timp, aproape unul din trei adolescenți declară explicit că se simte stresat, trist sau exclus social din cauza rețelelor sociale.
Au fost identificate și presiuni suplimentare care pot afecta starea de bine, inclusiv comparația cu alții (45%) și teama de a pierde evenimente importante (41%).
Acord pentru o reglementare mai strictă
De asemenea, un număr mare de adolescenți se confruntă cu conținut problematic, înșelător sau dăunător online.
Discursul instigator la ură (25%), promovarea unor produse nesănătoase precum alcoolul sau alimentele nesănătoase (25%), presiunea asupra modului în care ar trebui să arăți sau ce ar trebui să cumperi (24%) sau presiunea de a respecta anumite standarde corporale (21%) au fost identificate ca exemple de conținut dăunător sau deranjant la care respondenții au raportat că au fost expuși. Prevalența conținutului generat de inteligența artificială (menționat de 39% dintre adolescenți) și a informațiilor false sau înșelătoare (35%) ilustrează provocările suplimentare cu care se confruntă adolescenții în consumul de conținut online.
Există un acord larg, intergenerațional, privind necesitatea unei implementări mai bune a regulilor pentru platforme.
Adolescenții și părinții sunt de acord că acțiunea care ar ajuta cel mai mult la îmbunătățirea stării de bine mintale a adolescenților online este o mai bună implementare a regulilor existente ale platformelor, opțiune menționată de 48% dintre adolescenți și 47% dintre părinți. Alte măsuri solicitate includ educația în școli, campanii de informare țintite și mai multe informații pentru părinți, care raportează că deja folosesc o serie de acțiuni pentru a proteja sănătatea mintală a copilului lor online. Peste 40% dintre adolescenți solicită un acces mai bun la sprijin pentru sănătate mintală.
Ştiri video recomandate
