Tradiţii şi obiceiuri în prima zi de Paşte

Prima zi de Paşte este sărbătorită diferit de Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici din toate colţurile lumii. Şi în ţară obiceiurile diferă de la o zonă la alta. Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului, este prilejul românilor, de a trăi clipe de bucurie, dar şi de a sărbători în cadrul comunităţii. Potrivit unui obicei care se practică numai în Bucovina în noaptea de Înviere, fetele se duc în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apa neîncepută. Ulterior, în zorii zilei de Paşte, ele se spală cu această apă ca să fie frumoase tot anul şi să aibă mulţi peţitori.

În părţile Sibiului, există obiceiul ca de Paşti să fie împodobit un pom asemănător cu cel de Crăciun. Singura deosebire constă în faptul că, în locul globurilor, se agaţă ouă vopsite. La Călăraşi, la slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonoc şi cocoşi albi. Cocoşii vestesc miezul nopţii. Datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug. După slujbă, cocoşii sunt dăruiţi oamenilor săraci.

În dimineaţa zilei de Paşte, în Banat, copiii se spală pe faţă cu apă proaspătă de la fântână, în care iniţial au pus un ou roşu şi fire de iarbă verde. În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşte se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir unde este păzită de feciori. Dacă nu o păzesc bine, şi este furată, aceştia sunt pedepsiţi, în sensul că a doua zi trebuie să dea un ospăţ din care se înfruptă atât „hoţii”, cât şi „păgubiţii”. Dacă cei încearcă să fure toaca nu reuşesc atunci ei sunt cei care plătesc ospăţul.

Antena 3