Publicația britanică The Guardian a realizat un reportaj amplu din estul României, în satul Plauru și comuna Ceatalchioi, aflate pe brațul Dunării, la doar câteva sute de metri de Ucraina, unde războiul nu mai este o știre de la televizor, ci o realitate zilnică.
Jurnaliștii străini descriu o zonă izolată, cu drumuri de pământ aproape impracticabile, case părăsite și o comunitate care trăiește între obișnuință și teamă. Ziua, satul pare liniștit, dar noaptea „zumzetul dronelor taie liniștea, urmat de explozii care zguduie ferestrele și îi smulg pe oameni din somn”.
Pentru cei aproximativ 500 de locuitori ai comunei Ceatalchioi, războiul din Ucraina este „o realitate zilnică”, după cum notează The Guardian, în condițiile în care resturi de drone rusești au căzut în repetate rânduri pe teritoriul României.
„Unele zone din Ucraina nu au nivelul de stres pe care îl avem noi aici”
Primarul comunei, Tudor Cernega, spune răspicat că localnicii trăiesc sub o presiune constantă:
„De mai bine de trei ani trăim cu războiul deasupra capetelor noastre. Unele zone din Ucraina nu au nivelul de stres pe care îl avem noi aici.”
El avertizează că zona este practic în prima linie:
„Suntem pe linia fierbinte. Practic, suntem parte din război și noi.”
Momentul cel mai tensionat a avut loc în noiembrie, când un dron rusesc a lovit o navă cu gaz lichefiat în portul ucrainean Ismail, declanșând evacuarea localnicilor din Plauru și Ceatalchioi. Mulți au plecat cu greu, unii refuzând inițial să-și lase animalele.
„Era de așteptat să se ajungă aici. Suntem supuși acestui terorism de mai bine de trei ani. Doamne ferește să cadă o dronă peste o casă”, spune primarul.
„Auzi zgomote puternice și bombe din când în când”
The Guardian vorbește și cu localnici în vârstă, rămași singuri. Adriana Giuvanovici (71 de ani), văduvă, spune:
„Auzi zgomote puternice și bombe din când în când. Ne-am obișnuit, dar bineînțeles că ne este frică.”
Alții vorbesc despre frica permanentă:
„Trăiești cu frică, pentru că nu știi unde va cădea următoarea dronă”, spune Gheorghe Boftea, evacuat recent.
Un angajat al primăriei, Marius Morozov, explică intensificarea atacurilor:
„La început erau poate cinci-șapte explozii pe seară. Acum pot fi și peste 50 într-o singură noapte.”
Efectele psihologice sunt puternice, mai ales asupra copiilor. Ecaterina Statache povestește că fiica ei de 11 ani face atacuri de panică:
„A plâns tot timpul evacuării. Viața nu este normală aici. Dar ce putem face? Mergem mai departe și sperăm că nu va muri nimeni.”
„Îi ajutăm pe ucraineni, dar noi am fost abandonați”
Reportajul amintește că România a modificat legislația în 2025, permițând armatei să doboare drone neautorizate, însă autoritățile au evitat până acum acest pas. Președintele Nicușor Dan explică: „Dacă o dronă este la 500 de metri de graniță, riști să o lovești pe teritoriul Ucrainei. Iar deasupra unui oraș nu poți trage fără a pune civilii în pericol.”
Dincolo de aspectul militar, The Guardian subliniază sentimentul de abandon al comunităților de la graniță, care se compară cu sprijinul acordat refugiaților ucraineni.
„Îi ajutăm pe ucraineni, dar noi am fost abandonați”, spune primarul Cernega, avertizând că lipsa infrastructurii face zona extrem de vulnerabilă.
Articolul se încheie într-o notă sumbră: pe măsură ce noaptea cade peste Delta Dunării, localnicii își închid obloanele și așteaptă, conștienți că o singură decizie greșită i-ar putea transforma în primii cetățeni NATO atrași direct în război.
Ştiri video recomandate
