Deși deține rezerve semnificative de gaze și este unul dintre cei mai mari producători din UE, România devine vulnerabilă în perioadele geroase, când apar vârfuri de consum. Producția anuală acoperă majoritatea cererii interne, dar nu și cantitatea necesară în perioadele de vârf, astfel că țara noastră se bazează pe importuri, care pot provoca creșteri bruște ale prețurilor. Pe lângă importurile din Ungaria, sistemul energetic a fost salvat în ultimele zile și de producția eoliană, potrivit Asociației Energia Inteligentă.
Între 14 și 18 ianuarie 2026, frigul a apăsat pe două pedale simultan: gazele și electricitatea. Consumul zilnic de gaze a crescut în această perioadă cu 5% pentru încălzirea populației, pentru CET-uri, pentru industrie, iar tranzitul de gaze către R Moldova cu 15%. Consumul orar la vârf de electricitate a sărit cu 7%, mai ales în zonele unde oamenii bagă în priză orice le ține casa caldă, fie că e soluție de avarie sau de disperare. Pe fondul gerului, prețul gazului a început să urce. PZU gaze a crescut cu 13% din 14 ianuarie.
“E un semnal clar de alarmă: cererea a crescut brusc, presiunea pe aprovizionare sa intensificat, iar capacitățile de import și tranzit au devenit puncte nevralgice. Cu alte cuvinte, România a intrat în zona în care gazul devine resursă sub presiune, iar fiecare metru cub economisit începe să conteze financiar și operațional”, precizează AEI, care subliniază că atunci când vine gerul, “România intră în modul de supraviețuire”.
Decuplarea prețului gazului de prețul energiei electrice
Potrivit sursei citate, în ianuarie 2026 a apărut un fenomen paradoxal. În același interval în care gazul sa scumpit, PZU la electricitate a scăzut cu 35%. “Asta ar trebui să ridice sprâncenele oricui a trăit ultimii ani în Europa, unde regula a fost simplă și brutală: gaz scump = curent scump. Și nu doar scump, ci dureros de scump, cu economie lovită, industrie sufocată și populație pusă să aleagă între căldură și mâncare”.
Dar România, pe data de 18 ianuarie, a avut o fereastră rară de protecție pentru că a bătut vântul și oferta ieftină a crescut masiv. “Importurile au scăzut raportat la consum. Cărbunele a scăzut. Eolianul a crescut. Iar efectul esențial este unul pe care propaganda anti-eoliană îl ignoră intenționat: prețul electricității a coborât cererea a scăzut, oferta alternativă a fost suficient de mare ca să înlocuiască producția scumpă”, spune AEI.
Fără această „plasă” oferită de producția eoliană, România ar fi avut nevoie de până la 2,8 milioane m³/zi suplimentar, ceea ce ar fi putut împinge importurile și tranzitul de gaze până la limite problematic de atins.
România, vulnerabilă în timpul vârfurilor de consum
AEI spune că România are gaze la nivel anual, dar România poate ajunge în situația în care nu le poate duce la consumatorii din România și Republica Moldova suficient de repede, exact când consumul este la cel mai ridicat nivel.
În perioadele geroase, România se află într-o stuație în care producția internă nu poate crește, iar depozitele au limite pe măsură ce se golesc, din cauza scăderii debitului de extracție. Astfel, importul devine singura componentă care poate crește „elastic”, dar doar până la capacitatea maximă a punctelor de import și în corelație cu resursele de import.
“Asta înseamnă că nu contează ce scrie în statistici despre stocuri și pe ce loc ne găsim în Europa. Contează cât gaz se poate băga în sistem în fiecare zi, exact în orele grele. Și aici România are o vulnerabilitate structurală, debitul de gaz orar disponibil, nu sursele anuale”, precizează AEI.
Odată cu apariția gerului în România, furnizorii din Ungaria și-au oprit tranzitul de gaze dinspre Turcia către Ungaria, via România și a început să exporte în România gaze pe care le deținea în depozite, acțiune fără de care nu s-ar fi putut menține consumul de gaze din România și R. Moldova, potrivit AEI.
Ştiri video recomandate
