Prețul grâului a crescut puternic în urma intensificării atacurilor reciproce ale Rusiei și Ucrainei asupra porturilor de la Marea Neagră și a navelor comerciale, atacuri care amenință să sufoce exporturile de cereale pe cale maritimă din partea a doi dintre cei mai mari furnizori ai lumii, scrie Financial Times.
Contractele futures de referință pentru grâu au urcat aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe măsură ce comercianții reacționează la perturbările tot mai mari ale operațiunilor de export, printre care atacurile din ultimele două săptămâni asupra celui mai mare port ucrainean de la Dunăre și asupra terminalelor rusești de la Marea Neagră, din Novorossiisk.
„Pentru piața grâului e mai rău decât a fost Ormuz pentru petrol”, a declarat Andrey Sizov, director general al SovEcon, o firmă de cercetare specializată pe piețele agricole din regiunea Mării Negre, referindu-se la impactul pe care cvasi-închiderea Strâmtorii Ormuz l-a avut asupra aprovizionării globale cu energie în timpul războiului cu Iranul.
„Cu cât se prelungește mai mult, cu atât vom vedea consecințe mai mari”, a precizat el, în condițiile în care nu există niciun semn de dezescaladare a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina, al cincilea. Împreună, cele două țări asigură circa 30% din grâul planetei.
Perturbările din porturile lor din bazinul Mării Azov și al Mării Negre ar putea reduce oferta globală cu până la 86 de milioane de tone anul acesta, adică aproximativ 17% din exporturile mondiale de cereale, potrivit Oxford Economics – 52 de milioane de tone din exporturile Rusiei și 34 de milioane de tone din cele ale Ucrainei fiind afectate.
Consultanța estimează că rutele alternative pentru exporturile ucrainene, pe calea ferată și pe Dunăre, ar putea înlocui doar circa 17 milioane de tone, chiar dacă ar deveni disponibilă o capacitate suplimentară pe aceste trasee.
Loviturile rusești asupra navelor de marfă au adus în punctul de blocaj transportul maritim prin Odesa, cel mai mare port ucrainean, și prin celelalte porturi ucrainene de la Marea Neagră, exact în momentul în care demarează principala recoltă a țării.
În paralel, un atac ucrainean asupra Novorossiiskului, de săptămâna trecută, a forțat toate cele trei mari terminale de cereale ale portului rusesc să-și oprească activitatea.
Deși Ucraina a acceptat, la insistențele vicepreședintelui american JD Vance, să nu repete atacurile asupra tancurilor petroliere care folosesc terminalul de la Novorossiisk, nu și-a luat niciun astfel de angajament în privința terminalelor de cereale.
Perturbarea vine într-un moment deosebit de prost. Recolta de grâu de toamnă este într-un stadiu avansat în ambele țări, iar august marchează începutul perioadei de vârf pentru expedierea noii recolte către cumpărătorii internaționali.
Atacurile recente au redus dramatic cantitatea de cereale care iese din Ucraina, țară care își asigură 60% din veniturile din exporturi din agricultură. Exporturile ei de cereale din această lună au scăzut cu circa 75% față de anul trecut, potrivit datelor guvernamentale.
Și Rusia întâmpină dificultăți în a-și mișca recolta, după ce Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor și navelor sale. SovEcon se așteaptă ca aceasta să exporte circa 2,2 milioane de tone luna aceasta, în scădere de la aproximativ 4,6 milioane de tone în august 2025, cea mai mare parte a livrărilor urmând rute din afara bazinului Mării Azov și al Mării Negre.
„Capacitatea de export de cereale a Rusiei la Marea Neagră și Marea Azov este în prezent oprită”, a spus Sizov, precizând că, în regiune, capacitatea de export a scăzut de la circa 3,3 milioane de tone pe lună la aproximativ 250.000 de tone, la singura instalație încă funcțională a Rusiei, din portul Tuapse, la Marea Neagră.
„Nu excludem noi atacuri asupra Novorossiiskului, mai ales având în vedere informațiile potrivit cărora sistemele locale de apărare antiaeriană au fost grav avariate”, a adăugat Sizov.
Creșterea prețurilor la grâu se suprapune peste presiunile care apasă deja asupra materiilor prime agricole – seceta extinsă, perturbările provocate de fenomenul meteorologic El Niño și penuria de îngrășăminte cauzată de războiul cu Iranul – alimentând temerile că cea mai recentă escaladare ar putea contribui la o creștere mai amplă a prețurilor alimentare la nivel mondial.
„Ne așteptăm ca prețurile alimentelor la nivel global să crească cu 11,8% anul acesta și cu 4,8% în 2027”, a declarat Tatiana Orlova, economist-șef la Oxford Economics. Deși inflația alimentară din acest an va fi probabil mai mică decât cea de anul trecut, a adăugat ea, „dat fiind că Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume, iar Ucraina, al cincilea, recenta escaladare a luptelor în bazinul Mării Azov și al Mării Negre ar putea genera un șoc al prețurilor alimentare mai sever la nivel mondial”.
Prețurile cerealelor au atins niveluri record după invazia rusă la scară largă din Ucraina, în 2022, dar au scăzut ulterior în urma inițiativei privind cerealele la Marea Neagră, mediată de ONU, care a permis trecerea liberă a navelor. După prăbușirea acordului în iulie 2023, Ucraina a dezvoltat noi rute de export de-a lungul coastei Mării Negre, către portul românesc Constanța, și pe Dunăre.
Însă vara aceasta, cu căldură extremă și precipitații reduse, a scăzut nivelul apei pe Dunăre, diminuând cantitatea pe care o pot transporta navele de marfă și mărind costurile de transport. În plus, Rusia a atacat săptămâna trecută infrastructura de la Izmail, cel mai mare port ucrainean de export de cereale de la Dunăre.
În pofida creșterii cotațiilor futures pentru grâu, unii analiști susțin că prețurile tot nu reflectă în mod adecvat riscul unei perturbări prelungite a aprovizionării dinspre Marea Neagră.
Chiar și înainte de cel mai recent atac asupra Novorossiiskului, grupul de cercetare din domeniul agribusinessului BMI avertiza că piața anticipa „relativ puține perturbări susținute” – o poziție pe care o descria drept „greșită”.
O întrerupere prelungită sau repetată a exporturilor rusești și ucrainene ar avea asupra ofertei mondiale de grâu consecințe „disproporționat de mari față de ceea ce sugerează prețurile actuale”, susținea grupul.
„Comercianții de materii prime nu mai cred în șocuri de ofertă”, a spus Sizov, adăugând că, din 2022, piața a îmbrățișat ideea că toate problemele din regiunea Mării Negre sunt temporare. „«Mai devreme sau mai târziu se va rezolva, iar piața se va prăbuși» e un mod de gândire foarte răspândit”.
Cu toate acestea, explică Sizov, se așteaptă ca maximul ultimilor trei ani atins de cotațiile futures pentru grâu în iulie să fie în curând „depășit”.
