România traversează o săptămână-cheie pentru sistemul energetic, iar autoritățile spun că țin situația sub control cu ajutorul tuturor surselor de producție disponibile. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat, joi dimineață, cum se descurcă țara noastră după oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de unde vine energia care acoperă vârfurile de consum.
„În această săptămână suntem cu toții mobilizați, cu toate capacitățile de producție la maxim, mai ales producția pe gaz. Avem o bună producție din cărbune, fotovoltaicul ne ajută foarte mult în timpul zilei, nemaifiind în bandă nuclearul, iar exporturile la prețuri mici sau prețuri negative s-au redus. Sigur că totul ține de cât de lungă va fi această perioadă de secetă care ne obligă, prin scăderea debitului Dunării și a nivelului apei de lângă Cernavodă, să ținem închise reactoarele nucleare din motive de siguranță”, a declarat Bușoi.
Întrebat dacă România are de unde să acopere consumul – care în serile caniculare se apropie de 7.000 de megawați, în timp ce producția internă se situează în jurul a 5.000 –, secretarul de stat a spus că piața regională oferă suficientă energie.
„Da, în acest moment sunt disponibilități pe piața regională. Sigur că e deja un lucru foarte cunoscut, a mai fost spus public, l-a explicat și domnul prim-ministru. Principalul furnizor nu doar pentru România, ci și pentru Serbia este Bulgaria, dar nu doar din Bulgaria (importăm), ci din toată piața regională. Prețurile sunt similare cu Prețul Zilei Următoare din România, cu PZU, ceea ce înseamnă că din acest punct de vedere, fie că se cumpără de pe PZU-ul românesc, fie din cel regional, impactul pe industrie și pe consumatorii finali este același. Doar că, strategic, cu cât producem mai mult în România, cu cât electricitatea se achiziționează de la producători din România, cu atât România are mai mult de câștigat. Altfel, însă, beneficiem de prezența în Uniunea Europeană și de bunele interconectări care, știți bine, s-a mai spus, ajung până la 4.000 de megawați; deci faptul că trebuie să importăm 2.000 pe vârfurile de sarcină nu reprezintă un element care pune în pericol securitatea aprovizionării”, a explicat el.
Bușoi a punctat că importurile înseamnă, în esență, o chestiune de plată către furnizori externi, nu un risc pentru sistem.
Cât despre activarea mecanismului european de ajutor de urgență, secretarul de stat a spus că nu este cazul, întrucât piața funcționează.
„În ceea ce privește planul de urgență și ajutorul de urgență transfrontalier, în acest moment nu avem motive să-l cerem, pentru că este o piață funcțională. Există cantități de electricitate disponibile. Față de începutul crizei, să spunem așa, față de momentul în care încă funcționam cu un reactor, lucrurile s-au îmbunătățit pe piața regională, pentru că Ungaria importă mai puțin. Au fost momente în care Ungaria importa și 4.000 de megawați, la un consum de seară de vârf de 7.000. Acum au mai redus, pentru că încep încet-încet să redeschidă capacitățile nucleare. Prin urmare, așa cum spuneam, există disponibilități și din acest punct de vedere situația este sub control. Nu există în acest moment niciun motiv să punem în discuție măcar limitări de consum pentru marii consumatori industriali”, a declarat Bușoi.
De ce e oprită centrala de la Cernavodă
Reactoarele de la Cernavodă folosesc apa Dunării pentru răcire, iar seceta prelungită din această vară a coborât atât de mult debitul fluviului, încât autoritățile au fost nevoite să oprească producția din motive de siguranță.
Bușoi a explicat, la începutul săptămânii, de ce România nu poate pur și simplu să consume mai multă apă din lacurile de acumulare ca să compenseze pierderea. Rezervele hidro există, dar trebuie folosite cu prudență, pentru că nu există garanția că vor fi refăcute de ploi.
„Există aceste rezerve, dar le folosim cu atenție și echilibru, pentru că vom avea nevoie de unele rezerve și în cursul iernii și nu avem garanția că lacurile se vor umple, că vom avea precipitații multe în toamnă”, spunea el.
Pentru a reduce dependența de importuri, autoritățile au repornit Unitatea 4 de la termocentrala Rovinari. Energia produsă acolo acoperă aproximativ jumătate din golul lăsat de oprirea Unității 2 de la Cernavodă.
„Ca o măsură de siguranță, pentru a reduce presiunea legată de importuri, pentru că există electricitate disponibilă în regiune, dar toate aceste importuri vor avea, la un moment dat, un efect asupra prețurilor către consumator, s-a decis pornirea Unității 4 de la Rovinari și astfel cam jumătate din ceea ce am pierdut prin închiderea Unității 2 va fi compensată”, a precizat secretarul de stat.
Rezervele de cărbune ar ajunge, potrivit lui Bușoi, pentru aproximativ două săptămâni – adică până spre finalul lunii august, exact fereastra în care s-ar putea reporni cel puțin unul dintre reactoare.
Cine plătește, până la urmă
Chiar dacă sistemul rămâne stabil, factura crizei riscă să ajungă la consumatori. În primele zile de la oprirea Reactorului 2, România a importat peste 50 de gigawați-oră, iar în unele seri de vârf importurile au reprezentat mai bine de 30% din necesarul național. La momentele de tensiune maximă, energia importată a costat și peste 550 de euro pe megawatt-oră – adică peste 2.500 de lei.
Aceste prețuri ridicate ar putea să se reflecte în facturile românilor din toamnă. În scenariile pesimiste analizate de specialiști, facturile la energie electrică ar putea crește chiar și cu 15% în lunile următoare, chiar dacă vârfurile scumpe de seară sunt parțial compensate de energia mai ieftină produsă și importată în timpul zilei.
Cel mai probabil moment pentru repornirea unui reactor de la Cernavodă rămâne spre sfârșitul lunii august, când debitul Dunării ar putea crește suficient.
