Scumpirea kerosenului provocată de războiul cu Iranul face prima victimă în aviaţia europeană: airBaltic. Compania letonă a depus luni, la New York, o cerere de protecţie faţă de creditori, în încercarea de a-şi restructura datoriile de sute de milioane şi de a rămâne pe piaţă, scrie Reuters.
AirBaltic a anunţat, într-un comunicat, că a obţinut un angajament de finanţare de 350 de milioane de euro (405 milioane de dolari) din partea mai multor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley şi Oaktree Capital Management, pentru a-şi susţine activitatea pe durata restructurării.
Finanţarea, cu o dobândă de circa 12%, trebuie aprobată de instanţă, a declarat directorul general al airBaltic, Erno Hilden, într-o conferinţă de presă.
„În lunile următoare vom discuta cu toate părţile implicate pentru a conveni asupra unor condiţii sustenabile”, a declarat el, adăugând că firma vizează o îmbunătăţire a profitului cu 44 de milioane de euro pe an.
AirBaltic a precizat că zborurile se vor desfăşura conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanţă, pe care se aşteaptă să o încheie până în luna iunie a anului viitor.
Războiul dintre SUA şi Iran a dus la dublarea preţurilor la kerosen, declanşând cea mai gravă criză a sectorului aviatic de la pandemia de COVID-19. Investitori şi directori din domeniu au avertizat că transportatorii cu bilanţuri fragile riscă să se prăbuşească.
„AirBaltic s-a confruntat cu un stres financiar acut, cauzat de o combinaţie de factori financiari şi geopolitici”, a scris conducerea companiei într-un document depus la tribunalul de faliment.
Potrivit aceluiaşi document, airBaltic are datorii finanţate şi obligaţii din leasing financiar de aproximativ 583 de milioane de dolari şi mai datorează 106 milioane de euro reprezentând taxe salariale, precum şi taxe şi impozite din domeniul aviatic. Veniturile companiei în 2025 s-au ridicat la aproximativ 779 de milioane de euro.
„Una dintre cele mai bune soluţii” pentru ca airBaltic să funcţioneze în continuare
AirBaltic, care operează o flotă de aproximativ 50 de avioane Airbus A220-300, este deţinută în cea mai mare parte de statul leton, în timp ce compania germană Lufthansa are o participaţie minoritară de 10%.
Înainte de depunerea cererii, deţinătorii de obligaţiuni ai airBaltic urmau să voteze planul companiei de a atrage până la 257 de milioane de euro prin noi datorii super-prioritare, cu scadenţă în februarie 2027 şi cu o dobândă de 25%.
Premierul leton Andris Kulbergs a spus că procedura prevăzută de Capitolul 11 a fost declanşată după ce deţinătorii a peste 70% din valoarea datoriei au optat pentru lichidare.
„Consider că această soluţie este una dintre cele mai bune pentru a asigura viabilitatea airBaltic, întrucât oferă instrumentele şi timpul necesare pentru a pune în aplicare planul de restructurare”, a declarat Kulbergs într-un comunicat.
El a adăugat că guvernul continuă să caute un investitor strategic, în timp ce airBaltic îşi reduce flota şi îşi reorganizează obligaţiile.
AirBaltic este a doua companie aeriană care cade victimă războiului cu Iranul, după prăbuşirea Spirit Airlines în luna mai. Transportatorul low-cost american, care ceruse intrarea în faliment cu câteva luni înainte de izbucnirea conflictului, la sfârşitul lunii februarie, nu reuşise să obţină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare cu bani de la stat.
Alte companii, precum AirAsia, cel mai mare transportator low-cost din Asia de Sud-Est, sunt la rândul lor în căutare de capital proaspăt.
Capitolul 11 oferă protecţie faţă de creditori
Hilden, care a condus compania aeriană scandinavă SAS prin procedura de Capitolul 11 în perioada 2022-2024, a spus că airBaltic „vizează acelaşi proces”.
„Asta le oferă un cadru de protecţie ca să-şi pună ordine în casă... Nu văd de ce airBaltic nu ar face la fel ca SAS”, a precizat analistul John Strickland.
Yves Schwyter, fondatorul firmei de analiză a riscurilor din aviaţie Vectus Intelligence, a apreciat că soluţia Capitolului 11 reprezintă „o structură de capital probabil mai sustenabilă decât ce era pe masă acum o săptămână”.
Compania îşi propusese să-şi extindă flota la 100 de avioane şi, potrivit analistului în aviaţie Simonas Bartkus, se aştepta să dezvolte, prin Riga, un trafic de tranzit dinspre Rusia, Belarus şi Ucraina.
„Aşa ceva nu mai este posibil, iar compania a devenit prea mare pentru piaţa ei... Creşterea costurilor la combustibil a agravat situaţia şi nu au mai avut timp să găsească o soluţie”, a adăugat el.
Premierul Kulbergs a afirmat, într-un clip postat pe X, că, până în aprilie, airBaltic „consumase” 380 de milioane de euro atraşi prin obligaţiunile emise în 2024. Un împrumut guvernamental de urgenţă de 30 de milioane de euro s-a epuizat în iunie, a adăugat el, iar compania încercase să-şi dea în leasing avioanele aflate în surplus.
„Pentru a deservi rutele baltice şi letone sunt necesare doar 30 de avioane, nu 100”, a spus el.
