Economistul Iancu Guda a precizat, miercuri, la Antena 3 CNN, că tăierile de cheltuieli în administrația centrală ar trebui să fie mult mai mari decât 10%. El a amintit liderilor coaliției de guvernare că și-au asumat tăieri de 20% și a explicat de ce această scădere ar fi cea potrivită:
“Este un prim pas, dar nu este suficient. Vă amintesc că în planul de guvernare spune că vor scădea cu 20% costurile salariale. Această cifră este potrivită. Salariile în sectorul public au crescut în ultimii 10 ani de 3,2 ori dar PIB-ul a crescut de 2,5 ori. Este clar că în ultimii 10 ani s-a promovat mentalitatea de a crește prin majorări de consum care au creat deficit comercial și presiune pe curs, inflație și deficit. Diferența între ritmul în care a crescut economia și veniturile la buget și ritmul în care au crescut salariile este cam de 22%. Cam așa trebuie reglate. Economia e mai simplă, dar politica e mai grea”.
Prun urmare, Iancu Guda nu exclude tăieri suplimentare în administrație, chiar dacă, în present, coaliția a agreat o tăiere mai blândă de 10%:
“E un prim pas, dar eu sper să vedem și în al doilea semestru o nouă scădere, pentru că în trei ani deficitul fiscal trebuie scăzut cu 20 de miliarde de lei. Mai punem creșteri de cheltuieli în apărare cu 30 de miliarde, ajustarea cu 150 de miliarde în trei ani este atât de mare încât nu poți să faci doar cu scăderi de 10%”.
Cât privește salariul minim, Iancu Guda a precizat că după valul inflației era dificil să nu fie luată o astfel de măsură:
“După o perioadă în care inflația este 10%, avem creșterea salariului mediu în economie cu 6%, era foarte greu să nu te atingi de salariul minim pe economie pentru cei cu venituri mai mici, mai vulnerabili. Nu am fost de acord cu creșterea de 10% brusc pentru că este greu pentru companii să acomodeze o astfel de creștere din scurt. Ponderea cheltuielilor cu salarii în cifra de afaceri a companiilor a ajuns la 16,5% față de 12% acum 10 ani pentru că salariile au crescut mai repede decât productivitatea. Era foarte greu să lași nemajorat acest salariu minim pe economie pentru că avem 1,2 milioane de angajați, o tremie în sectorul privat la acest nivel”.
Iancu Guda a mai explicat că dacă nu crește salariul minim, companiile vor avea probleme legate de scăderea consumului, deci de scăderea cifrei de afaceri.
“Cred că soluția de compromis de creștere a salariului minim cu 7% din vara anului viitor este cea mai bună.
Dacă e să crești cu 10% o poți face doar 5% în primul trimestru și 5% pe finalul anului viitor, în funcție de cum evoluează economia. Trăgând linie, cred că cu bune, cu rele, o asemenea creștre va ridica anumite presiuni pe companii în anumite sectoare. Dar să nu uităm că cifra de afaceri în România crește cu 10% datorită inflației. Ar avea un spațiu prin care să acorde pentru o tremie din angajați 7% creștere salariu minim pe economie”.
Ce au agreat liderii coaliției de guvernare
Coaliția de guvernare a ajuns la un acord, în ședința de miercuri, pe mai multe măsuri fiscale ce vor intra în vigoare din 2026. Printre acestea se numără și creșterea salariului minim, dar și tăieri în administrația centrală.
Coaliția a decis reducerea la 0,5% a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2026 și eliminarea acestuia din 2027, în timp ce salariul minim brut va crește la 4325 de lei de la 1 iulie 2026.
Închiderea Pachetului de reformă a administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară a Coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului.
Ştiri video recomandate
