Guvernul chinez pariază pe ideea că roboții vor impulsiona creșterea economică. Problema este că, deocamdată, roboții nu pot face prea multe, scrie The New York Times.
Roboți construiți de start-up-uri chineze au dansat la televizor, au participat la meciuri de box și au alergat maratoane. Luna trecută, când o companie și-a prezentat cel mai nou robot, oamenii din China au spus online că arată atât de mult ca un om, încât muncitorii i-au tăiat piciorul pe scenă pentru a arăta pistoanele metalice din interior.
În ciuda fascinației publice, cresc îngrijorările că industria chineză de robotică se mișcă prea repede. Roboții pot imita mișcările umane și pot îndeplini chiar și unele sarcini de bază. Însă nu sunt suficient de pricepuți pentru a prelua multe dintre activitățile făcute în prezent de oameni. Iar cu atât de multe companii care se grăbesc să intre pe piață, Beijingul avertizează că se conturează o bulă.
Peste 150 de producători concurează pentru o felie din piață, a transmis luna trecută guvernul chinez, avertizând că industria riscă să fie inundată de „produse extrem de repetitive”.
„China are o abordare de tip «atac din prima» când vine vorba de adoptarea noilor tehnologii”, spune Lian Jye Su, analist-șef la firma de cercetare tehnologică Omdia. „Dar asta duce, de regulă, la un număr mare de furnizori care se luptă pentru bucăți mici din piață”.
La fel ca în cazul vehiculelor electrice, China a obținut un avans timpuriu la nivel global în producția de roboți. China folosește mai mulți roboți în fabrici decât restul lumii la un loc, detașându-se tot mai mult de Japonia, Statele Unite, Coreea de Sud și Germania. Roboții au transformat liniile de producție din China, realizând operațiuni precum sudarea pieselor auto sau ridicarea cutiilor pe benzile transportoare.
Nu este ceva neobișnuit să întâlnești un robot în Beijing. Mașini robotizate livrează room-service în hoteluri și lustruiesc podelele în aeroporturi. Roboți cu patru picioare ajută la livrarea coletelor în campusurile universitare. La Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022, roboții au gătit și au servit mâncare în cantine.
Dar China lucrează și la următoarea frontieră a roboticii: roboți care nu doar arată ca oamenii, ci și gândesc și acționează ca ei. Investitori publici și privați au cheltuit anul acesta peste 5 miliarde de dolari pe start-up-uri care dezvoltă roboți umanoizi – aceeași sumă investită în ultimii cinci ani la un loc.
Producătorii chinezi de roboți au avantaje importante. Ei se bazează pe cel mai puternic sector de producție din lume și pe sprijinul mai multor niveluri ale guvernului. Devin tot mai buni în fabricarea componentelor, precum motoarele și șuruburile specializate din articulațiile roboților.
Ceea ce nu au reușit însă start-up-urile chineze este să creeze roboți umanoizi care să transforme economia.
Experții spun că roboții umanoizi lansați până acum se descurcă greu în situații imprevizibile. Pot fi programați să urmeze tipare, dar reacționează cu dificultate la evenimentele care apar pe neașteptate.
Companiile chineze își dau seama că simpla producere a roboților nu este suficientă, spune P.K. Tseng, manager de cercetare la firma de analiză de piață TrendForce din Taipei, Taiwan. „Fără cazuri de utilizare clare, chiar dacă pot livra produsele, nu știu unde să le vândă”, explică el.
Fondatorii și investitorii cred că inteligența artificială va fi răspunsul și că roboții umanoizi ar putea fi modul prin care AI devine o forță fizică în lume.
În Silicon Valley, directorii din tehnologie vorbesc adesea despre atingerea a ceea ce numesc inteligență artificială generală (IAG). Nu există o definiție unanim acceptată, dar pentru mulți înseamnă ideea ca AI să poată egala capacitățile minții umane.
În China, companiile de robotică susțin că vor transforma inteligența artificială generală în realitate.
„Pentru oamenii din China, IAG ar trebui să fie ceva care să aducă beneficii în viața de zi cu zi”, spune Sunny Cheung, cercetător la Jamestown Foundation, organizație care studiază influența guvernului chinez. „Robotica este dovada aplicării AI în viața reală”.
Însă există o prăpastie mare între această viziune și capacitățile actuale ale roboților. Multe start-up-uri chineze din robotică lucrează la software despre care speră că va transforma comportamentul roboților, așa cum modelele lingvistice mari au transformat AI.
O metodă prin care roboții pot învăța să se comporte mai mult ca oamenii este repetarea obsesivă a unor sarcini de bază. De exemplu, un număr limitat de roboți produși de UBTech Robotics, companie cu sediul în Shenzhen, la fel ca zeci de alte start-up-uri, ridică în mod repetat cutii în fabricile de vehicule electrice.
O altă metodă de antrenare este simularea, în care roboții urmăresc numeroase videoclipuri cu activitățile pe care urmează să le execute. Multe dintre cele mai importante start-up-uri chineze din robotică folosesc software și cipuri produse de compania americană Nvidia pentru a rula aceste simulări, spune Cheung.
Deși nimeni nu știe cu certitudine cât de utili vor fi, în cele din urmă, roboții umanoizi, China a pus deja în funcțiune două milioane de roboți industriali. Fabricile chineze au instalat aproape 300.000 de roboți noi anul trecut, în timp ce fabricile americane au instalat 34.000.
Fabricile din China au devenit, de asemenea, mai bune la producerea roboților – un avantaj major față de companiile străine, care se confruntă cu dificultăți în a-i fabrica la scară mare.
Start-up-ul Unitree Robotics a anunțat planuri pentru o ofertă publică inițială (IPO), care i-ar putea asigura capitalul necesar pentru a deveni principalul producător chinez de roboți umanoizi.
Cei mai noi roboți umanoizi de bază ai companiei costă aproximativ 6.000 de dolari în China, o fracțiune din prețul roboților produși de Boston Dynamics, mult timp liderul american al industriei. Boston Dynamics a fost cumpărată în 2020 de gigantul sud-coreean Hyundai Motor.
În ultimele luni, mari laboratoare de cercetare în AI, universități și start-up-uri din Statele Unite au cumpărat roboți Unitree pentru a le testa capacitățile și interacțiunea cu propriile sisteme software.
Producătorii chinezi de roboți pot oferi prețuri mai mici, în parte, deoarece beneficiază de finanțări consistente din partea guvernelor municipale și a fondurilor de investiții susținute de stat. Guvernul de la Beijing a lansat un fond de 14 miliarde de dolari pentru investiții în inteligență artificială și robotică.
Shanghai a creat un fond dedicat AI „întrupate”, cu o investiție inițială de aproximativ 77 de milioane de dolari.
În Hangzhou, un important hub tehnologic, Unitree și un rival, Deep Robotics, fac parte dintr-un grup de start-up-uri din AI și robotică pe care presa chineză le-a botezat „cei șase dragoni”. Printre ele se află și start-up-ul de AI DeepSeek.
Luna aceasta, Deep Robotics a anunțat că a atras 70 de milioane de dolari în cea mai recentă rundă de finanțare.
Producătorul de roboți umanoizi Robotera a declarat în noiembrie că a strâns peste 140 de milioane de dolari de la investitori, inclusiv de la brațul de capital de risc al producătorului de automobile electrice Geely și de la fondurile de investiții dedicate roboticii și inteligenței artificiale ale guvernului municipal din Beijing.
La finalul lunii noiembrie, guvernul central chinez a înființat un comitet pentru stabilirea standardelor din industrie.
Printre membri se numără fondatori de companii, laboratoare universitare de cercetare, fonduri municipale susținute de stat și oficiali chinezi care lucrează în domeniul criptografiei.
Ştiri video recomandate
