Piaţa rezidenţială din Bucureşti a început anul cu o scădere de 18,6% a numărului de tranzacţii cu apartamente în ianuarie-februarie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relevă o analiză a unei companii imobiliare, informează Agerpres.
Conform Crosspoint Real Estate, în judeţul Ilfov, declinul a fost de 10,9%.
În anul 2025, volumul total al tranzacţiilor în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov a coborât cu 8,5% faţă de 2024, la 55.297 de unităţi, în timp ce preţurile unităţilor noi au crescut cu aproximativ 20%, ajungând la o medie de 2.500 euro/mp.
„Ceea ce vedem acum în piaţă este consecinţa unui deficit de autorizare acumulat pe parcursul mai multor ani, care se suprapune peste o cerere în aşteptare şi peste un cadru de reglementare în schimbare", a declarat Oana Popescu, Head of Residential în cadrul Crosspoint Real Estate, citată în prezentarea analizei.
În acelaşi timp, avansul livrărilor de 2% înregistrat anul trecut faţă de 2024, până la nivelul de 17.293 de locuinţe noi finalizate în Bucureşti-Ilfov în 2025, a survenit în contextul în care cota redusă de 9% TVA a fost condiţionată, începând cu august 2025, de livrarea apartamentelor până la sfârşitul anului. Astfel, dezvoltatorii au accelerat construcţiile pentru a se încadra în acest termen, iar cifra de livrări reflectă, în parte, o creştere artificială indusă de calendarul fiscal, nu o capacitate de producţie care se va menţine şi în 2026.
Analiza mai arată că o presiune suplimentară vine şi din intrarea în vigoare a Legii 207/2025, care intervine într-o piaţă care a livrat în 2025 mai puţin decât în oricare an din perioada 2019-2022. Proiectele care se bazau pe vânzări off-plan pentru finanţarea etapelor de construcţie vor întâmpina dificultăţi suplimentare, iar o parte dintre dezvoltările planificate nu vor mai ajunge la stadiul de execuţie.
„2026 este un an de recalibrare, nu de criză. Cumpărătorii care înţeleg că oferta nouă va rămâne limitată în următorii doi ani şi că preţurile în interiorul Bucureştiului nu vor înregistra scăderi structurale au la dispoziţie o fereastră de decizie înainte ca presiunea pe ofertă să devină şi mai vizibilă. Piaţa s-a maturizat, iar decizia de cumpărare a devenit mai raţională, orientată spre costul total şi calitatea pe termen lung, iar aceasta este o evoluţie sănătoasă pentru toţi participanţii implicaţi”, a precizat, la rândul său, Valentin Neagu, Managing Director al Crosspoint Real Estate.
Dincolo de dinamica tranzacţiilor, presiunea cea mai consistentă asupra pieţei vine din partea costurilor de producţie. Datele Eurostat incluse în Romanian Real Estate Market Report 2025, publicat de Crosspoint Real Estate în luna martie, arată că România a consemnat una dintre cele mai accentuate creşteri ale costurilor de construcţie pentru clădiri rezidenţiale noi din Europa, cu 9% în 2025, faţă de aproximativ 1% la nivelul mediei UE. Diferenţa faţă de media europeană s-a adâncit constant din 2022 încoace, iar efectele sale sunt acum vizibile atât în preţurile finale ale apartamentelor, cât şi în prudenţa cu care dezvoltatorii abordează proiecte noi.
Contextul macroeconomic în care se desfăşoară această corecţie rămâne dificil, cu o inflaţie anuală medie de 7,3% în 2025, cea mai ridicată din UE, un salariu mediu net de 1.120 euro în decembrie 2025 şi o piaţă a muncii în deteriorare, cu o rată a şomajului urcând la 6%. Accesibilitatea rămâne o provocare structurală, iar achiziţia unui apartament în Bucureşti necesită în prezent echivalentul a şapte până la nouă ani de venit mediu net.
Ştiri video recomandate
