La aproape două săptămâni de la declanșarea crizei petroliere, România se confruntă cu un paradox: oficial avem stocuri strategice suficiente, dar accesul rapid și controlul real asupra lor ridică semne de întrebare, atrage atenția Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Potirvit sursei citate, adevărata problemă pentru piața energetică din România nu este prețul combustibilului, ci vulnerabilitatea stocurilor: aproape jumătate dintre ele sunt în afara țării, responsabilitatea este împărțită între companii și autorități, iar transparența și mobilizarea rapidă în caz de criză rămân nesigure.
„La aproape două săptămâni de la debutul, probabil a celei mai mari crize mondiale a petrolului, din cauza unei „scăpări” a unui document, aflăm că stocurile strategice de produse petroliere de fapt există, dar nu sunt în ţară, dar de fapt sunt pe hârtie, dar de fapt acum intenţionăm să controlăm dacă ele există. Nu ştim exact de stocuri, dar vrem să declarăm stare de urgenţă petrolieră, să folosim stocurile! Dar de fapt dacă nu sunt probleme de cantităţi, atunci de ce să declarăm starea de urgenţă? Un element care a generat confuzie în dezbaterea publică este ideea că ar fi necesară declararea unei stări de urgenţă în domeniul petrolier pentru a plafona preţul motorinei sau a reduce accizele. Din punct de vedere juridic, această afirmaţie este incorectă. România nu pare lipsită de stocuri strategice; problema este că modelul actual permite o vulnerabilitate structurală semnificativă, deoarece o parte mare a acestor stocuri se află în afara ţării, iar eficienţa lor reală într-o criză dură depinde de accesibilitate, transport, autorizări şi coordonare instituţională”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
El precizează că plafonarea preţurilor sau reducerea accizelor nu necesită stare de urgenţă, întrucât în dreptul românesc, statul poate interveni asupra preţurilor prin instrumente legislative obişnuite. El spune că un exemplu concret a fost în 2022, când statul a introdus reducerea de 50 de bani pe litru la carburanți, fără declararea unei stări de urgență energetice sau petroliere.
“Declararea unei situații de urgență în domeniul petrolier are un scop complet diferit. Ea este utilizată în general atunci când există: lipsă fizică de combustibil, blocarea importurilor sau a transportului către Romnia, prăbușirea aprovizionarii României, necesitatea raționalizării consumului în România, utilizarea controlată a stocurilor strategice, controlul distribuției și prioritizarea sectoarelor critice (armată, servicii publice, transport)”, spune Dumitru Chisăliță.
Acesta atrage atenți că starea de urgență ar fi justificată doar dacă există o criză reală de aprovizionare cu combustibil.
“Vulnerabilitatea reală a României nu pare să fie lipsa unui cadru legal sau lipsa totală a stocurilor, ci managementul situației: dependența de stocuri ținute parțial în afara țării, transparența publică redusă privind localizarea și accesibilitatea lor, dispersarea responsabilității între companii, Ministerul Energiei și entitatea centrală de stocare, riscul ca o obligație legală îndeplinită „formal” să fie mai greu de valorificat rapid într-o criză logistică sau militară. Cu alte cuvinte, problema principală nu este neapărat că România nu are stocuri, ci adevărul și credibilitatea autoritățiilor; dacă aceste stocuri sunt suficient de accesibile, controlabile și mobilizabile în timp util într-o criză severă. Legea română și dreptul UE cer exact asta, nu doar existență contabilă, ci și accesibilitate fizică”, mai precizează președintele AEI.
Vulnerabilitățile pentru aprovizionarea cu combustibil
În prezent, în România sunt în jur de 1,15–1,16 milioane tone echivalent petrol, în timp ce în afara României sunt în jur de 0,87–0,88 milioane tone echivalent petrol. Aceste cifre sunt compatibile, în linii mari, cu nivelul oficial stabilit prin Ordinul nr. 622/2025.
“Declarațiile publice de la începutul lunii martie 2026 că România are peste 2 milioane de tone de combustibil în stocurile strategice și că aproximativ 56,86% dintre ele se află pe teritoriul României, restul în alte state membre UE. Locațiile exacte nu se cunosc (!!!), invocându-se că nu sunt făcute publice din motive de securitate energetică (dar ar fi trebui să fie cunoscute de instituții). La două săptămâni de la debutul războiului și în urma unei analize a AEI s-au dispus verificări. Oare nu trebuia să se știe acest lucru ăncă de dinaintea începerii războiului?”, atrage atenția Dumitru Chisăliță.
El a atras atenția că situația stocurilor reprezintă mai multe riscuri pentru România:
Risc logistic: combustibilul poate exista juridic, dar să nu poată fi adus suficient de repede în România într-o criză regională. Directiva însăși subliniază că trebuie ținut cont de accesibilitatea fizică.
Risc geografic: dacă depozitele sunt în state aflate pe rute vulnerabile sau dependente de infrastructuri congestionate, timpul real de mobilizare crește.
Risc de opacitate: dacă publicul nu știe unde sunt stocurile, asta nu e neapărat ilegal; dar dacă instituțiile române nu au o imagine operațională clară și actualizată, vulnerabilitatea devine gravă. În spațiul public a aparut că locațiile nu sunt publice și că trebuie făcute verificări.
Risc de conformare formală: poți fi „în regulă pe hârtie”, dar slab pregătit pentru o criză reală de transport, sabotaj sau război.
România acceptă să păstreze aproape jumătate din stocurile strategice de petrol în afara țării din rațiuni economice, pentru că depozitarea externă poate fi mai ieftină sau mai accesibilă, și pentru că legislația UE permite mobilitatea stocurilor între state. De asemenea, capacitatea internă de stocare este limitată, iar politica publică prioritizează conformarea legală minimă, nu reziliența maximă. În plus, mecanisme precum „ticketingul” pot crea oportunități de optimizare financiară, dar cresc vulnerabilitatea strategică, spune directorul AEI.
“Faptul că România are rafinării, terminale și rețea nu înseamnă automat că are, la cost rezonabil și imediat disponibilă, suficientă capacitate de stocare strategică separată, plus toate condițiile logistice și financiare”.
Ştiri video recomandate
