Laboratorul de acvacultură marină de la malul mării are noi locatari. O specie de crevete de Marea Neagră, colectată din mediul natural, a fost adaptată cu succes în condiții de laborator și este acum pregătită pentru reproducere indusă artificial. Proiectul ar putea avea un impact important pentru alimentație și domeniul farmaceutic.
În maternitatea institutului din Constanța, specialiștii au reușit să aducă o specie de crevete din mare. I-au asigurat condiții optime de apă, temperatură și hrană. Următorul pas este unul esențial: creveții trebuie să se și reproducă în aceste condiții, nu doar să supraviețuiască.
Victor Niță, biolog: „Am încercat să găsim o specie de talie mai mare, poate din alte mări. Numai că condițiile de la litoralul românesc nu ne-au permis să alegem nici creveți din Mediterana, nici din Norvegia.”
Alimentația influențează în mod direct procesul de creștere, dar și reproducerea cu succes.
Magda Nenciu, biolog INCDM „Grigore Antipa”: „Pregătim hrana esențială pentru cultura de creveți. Avem culturi de microalge necesare pentru primele stadii larvare, apoi zooplancton de mici dimensiuni, care va fi dat ca hrană la culturi în stadii un pic mai mari. Avem o specie bogată în acizi grași, foarte importanți în primele etape de viață.”
Dacă experimentul va avea succes, avantajele sunt importante. În primul rând, ar putea limita pescuitul excesiv. În același timp, ar putea asigura o sursă constantă și sigură de creveți pentru consum.
Victor Niță, biolog: „Din punct de vedere al calității nutritive, nu avem nicio diferență. Sunt un produs foarte sănătos și ușor de crescut.”
Iar beneficiile pot continua. Creveții pot fi folosiți în hrana altor animale, păsări sau chiar pești exotici.
Adrian Bîlba, doctor în științe: „Sunt o mulțime de substanțe ce pot fi folosite în felul acesta, concentrate. Noi am auzit cu toții de alge și de valoarea lor nutritivă, atât pluricelulară, cât și a algelor unicelulare. Ei bine, creveții ce fac? Concentrează substanțele bioactive din aceste alge. Este o proteină de valoare foarte mare, cu o digestibilitate extrem de bună, iar această proteină, dacă va fi folosită ca sursă medicamentoasă, restul care rămâne poate fi folosit ca hrană pentru păsări, de exemplu.”
Pe termen lung, proiectul ar putea deschide drumul către ferme de creveți în România.
Ştiri video recomandate
