Atacurile tot mai dese și mai mortale ale ucrainenilor în Rusia aduc războiul pe care Putin l-a pornit împotriva țării vecine mai aproape de rușii de rând, feriți până recent de consecințele mortale ale conflictului inițiat de regimul de la Kemlin, scrie CNN, joi, într-o analiză amplă a felului în care războiul din Ucraina devine tot mai costisitor pentru rușii care par că susțin încă tacit războiul.
Când Elena Vladimirovna a fost trezită în jurul orei 4:00 dimineața de un bâzâit puternic deasupra apartamentului ei din regiunea Moscovei, s-a uitat pe fereastră și a văzut mai multe drone pe cer. Zgomotul s-a stins repede, iar femeia a crezut că pericolul trecuse. Apoi, însă, s-a auzit o bubuitură puternică foarte aproape.
„Sub noi, chiar sub balcon, este un acoperiș ca un fel de pervaz. Drona a căzut pe el și apoi a luat foc. A început să iasă fum negru”, și-a amintit ea. Una dintre camerele apartamentului său de la etajul 5 a fost cuprinsă de flăcări.
Femeia în vârstă de 56 de ani, mamă a doi copii, care a preferat să nu-și dezvăluie numele complet pentru CNN, a povestit că ea și unul dintre fiii săi s-au repezit spre incendiu cu găleți și ligheane pline cu apă. Când au auzit însă o explozie, și-au dat seama că trebuiau să ia câinele și să fugă.
Blocul din Zelenograd a fost doar unul dintre numeroasele clădiri lovite de valul masiv de atacuri ucrainene cu drone din 17 mai.
Locuitorii celor mai mari orașe ale Rusiei au fost, în mare parte, feriți de realitatea dureroasă și sângeroasă a războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, ajuns acum în al cincilea an. Situația începe însă să se schimbe pe măsură ce Ucraina lansează tot mai multe atacuri la mare distanță în interiorul teritoriului rus.
Dincolo de amenințarea directă reprezentată de drone, rușii se confruntă cu penurii tot mai grave de benzină, deoarece atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor limitează aprovizionarea. Șoferii din Crimeea ocupată de Rusia s-au confruntat săptămâna aceasta cu raționalizarea benzinei, după ce atacurile ucrainene au restricționat livrările.
În același timp, economia schilodită, noile restricții asupra accesului la internet, blocarea unor aplicații populare de mesagerie și temerile privind supravegherea de stat alimentează o stare mai amplă de neliniște, care începe să se reflecte și în sondajele de opinie.
Atac în forță la Moscova
Dronele ucrainene s-au abătut asupra celui de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei, Sankt Petersburg, orașul natal al dictatorului Vladimir Putin, cu doar câteva ore înainte de deschiderea principalului forum economic și de afaceri organizat de Kremlin (SPIEF), pe 3 iunie. Coloane groase de fum negru au acoperit cerul în timp ce mii de participanți soseau în oraș.
Într-o nouă demonstrație menită să arate capacitatea Ucrainei de a lovi în profunzimea teritoriului Rusiei și de a perturba viața cotidiană, locuitorilor din Sankt Petersburg li s-a cerut apoi să rămână în case, pe 6 iunie, în ultima zi a SPIEF, după un al doilea atac ucrainean cu drone asupra orașului și a împrejurimilor.
O locuitoare din Kronstadt, oraș-port situat în apropiere de Sankt Petersburg, a povestit pentru CNN că pereții casei sale au început să se zguduie și să vibreze începând cu ora locală 3:00 dimineața, în acea zi de sâmbătă. Femeia auzea dronele zburând în jur.
„Era imposibil să dormi. Bâzâitul era atât de puternic, încât mi-a fost teamă că blocul nostru ar putea fi lovit”, a spus ea, deși știa că ucrainenii vizau, cel mai probabil, obiective militare din zonă.
Femeia a spus că auzea sistemele rusești de apărare încercând să doboare dronele. Kronstadt se află pe insula Kotlin, la aproximativ 30 de kilometri-vest de Sankt Petersburg, și a fost fondat la începutul secolului al XVIII-lea drept avanpost maritim pentru apărarea fostei capitale ruse.
Cel puțin trei persoane au murit în regiunea Moscovei, pe 17 mai, după ce Ucraina a atacat Rusia cu peste 500 de drone, potrivit autorităților ruse. Drona care a lovit blocul Elenei a avariat mai multe etaje, dar nu a provocat victime grave. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris valul de atacuri drept „pe deplin justificat”.
„De această dată, atacurile ucrainene la mare distanță au ajuns până în regiunea Moscovei, iar noi le transmitem un mesaj clar rușilor: guvernul lor trebuie să pună capăt acestui război”, a spus el.
Elena a declarat că este recunoscătoare că a rămas în viață. La câteva zile după atac, în locul unui geam se căsca, însă, încă o gaură mare, iar pereții reconstruiți erau goi și neterminați — un memento al unui conflict care, pentru unii ruși, pare că se simte tot mai aproape și mai veritabil în fiecare zi.
„Sper să nu mai vină altele. Suntem încă în viață. Asta este cel mai important”, a spus Elena.
Apoi, în șoaptă, a adăugat că speră ca războiul să se încheie curând.
„Pentru voi nu există război, dragi moscoviți”
La fel ca pentru mulți ruși care locuiesc în apropierea capitalei, anii de război și sancțiuni au devenit pentru Elena ceva obișnuit, deși viața de zi cu zi nu-i este încă perturbată complet. Violența a rămas astfel îndepărtată, într-un mod de neimaginat pentru ucrainenii supuși direct campaniei militare ruse.
Alexandra Arhipova, antropologă la Ecole Normale Superieure din Paris, care studiază starea de spirit și tendințele din societatea rusă, a declarat pentru CNN că, după invadarea Ucrainei, declanșată în 2022, între Kremlin și locuitorii marilor orașe rusești a apărut un contract social neoficial.
Autoritățile păreau să transmită mesajul că „pentru voi nu există război, dragi moscoviți”, a spus ea.
„Primarul Moscovei a depus eforturi considerabile pentru a crea impresia că nu are loc niciun război. Acesta era angajamentul față de locuitorii Moscovei: «Trăiți-vă viața, pentru voi nu există război»”, a explicat Arhipova.
Cercetătoarea, care trăiește într-un exil autoimpus și a fost declarată „agent străin” de autoritățile ruse în 2023, crede că mesajul oficial începe să dea semne de slăbiciune, după restrângerea accesului la internet și blocarea unor aplicații populare de mesagerie, printre care WhatsApp și Telegram.
„Pe deasupra, acum există și taxe suplimentare”, a spus ea.
Potrivit Alexandrei Arhipova, rușii caută modalități de a ocoli noile măsuri, printre care introducerea treptată a aplicației de mesagerie Max, susținută de stat, ca instrument obligatoriu pentru angajații din sectorul public.
Unii oameni descarcă aplicații care fac să pară că Max este instalată pe telefon, a spus ea. Alții cumpără telefoane separate, numite în mod curent „MAXofoane”, pentru a-și ține comunicațiile private departe de dispozitivul oficial, pe fondul temerilor privind supravegherea guvernamentală.
„Slavii care ucid alți slavi”
Vecinul Elenei, Maxim, care a refuzat și el să-și dezvăluie numele de familie, se numără printre cei care au un al doilea telefon.
„Uite, acum am chiar două telefoane: unul pentru Max și unul doar al meu. Înțelegi ce vreau să spun”, a spus Maxim.
El se afla la dacha sa, o casă de vacanță de la țară, când drona a lovit blocul, pe 17 mai. Când s-a întors în Zelenograd, a descoperit că autoritățile îi spărseseră ușa pentru a evalua pagubele.
„Cine le-a dat voie să facă asta?”, a spus el, arătând spre ușa de la intrare.
Maxim și-a exprimat nemulțumirea că reparațiile nu avansau suficient de repede și indignarea față de încălcarea intimității sale, în condițiile în care muncitorii intrau și ieșeau permanent din apartament de parcă erau la ei acasă.
Furia lui părea însă să depășească problemele provocate de lucrările de reparații.
„Sunt pe jumătate lituanian”, a spus el. „Întreaga mea familie din Lituania este pur și simplu șocată de faptul că ucrainenii și rușii mor. Asta este cel mai important. Slavii ucid alți slavi”.
„Vreau doar să se termine odată. Mai repede, la naiba!”, a adăugat el.
„Tresar la orice zgomot”
Evaluarea opiniei publice prin sondaje este dificilă în Rusia, din cauza legilor care incriminează „discreditarea” forțelor armate. Cu toate acestea, Centrul Levada, o organizație independentă de sondare a opiniei publice, a constatat în aprilie că 62% dintre respondenți susțineau trecerea la negocieri de pace, în timp ce numai 27% afirmau că operațiunile militare ar trebui să continue.
Deși sondajul a fost realizat înaintea celor mai recente atacuri, rezultatele par să reflecte o oboseală tot mai mare în capitală, unde războiul începe încet să ajungă acasă.
La numai aproximativ 30 de metri de Piața Victoriei din orașul Himki, aflat la circa 18 kilometri nord-vest de centrul Moscovei, o altă dronă a lovit un bloc în timpul atacului masiv de luna trecută.
O gaură înnegrită desfigurează acum ultimele două etaje ale unui bloc-turn care domină piața. Acolo se află un monument care înfățișează, umăr la umăr, un veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial și un participant la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială”.
Putin a făcut în repetate rânduri o legătură directă între invadarea Ucrainei și victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Inscripția de pe monument reflectă această paralelă: „Păstrând trecutul, apărăm viitorul!”
Când jurnaliștii CNN au ajuns la Himki, la patru zile după atac, Nadejda se afla în fața blocului și privea pagubele expuse. Ea a povestit că fusese acolo, pe 17 mai, când drona zbura deasupra clădirii.
„Mama mea locuiește în apropiere. Am venit și o așteptam, iar drona a trecut pe deasupra mea. O secundă mai târziu, am auzit o bubuitură, iar apoi mama a ieșit”, a spus femeia.
Ea a adăugat că au încercat să se apropie pentru a vedea dacă puteau ajuta, dar au fost oprite de salvatori.
Deși nimeni dintre cunoscuții ei nu a fost rănit, incidentul a afectat-o profund.
„Acum tresar la orice, chiar dacă sunt doar niște adolescenți care aruncă petarde. Sunt permanent încordată”, a spus ea.
Elena, care trecea pe lângă blocul avariat împreună cu fiul său în vârstă de 10 ani, a declarat pentru CNN că familia sa se trezise în noaptea atacului din cauza bâzâitului dronelor de pe cer.
„Nu se mai termina”, a spus ea. „Mi-aș dori pace. Aș vrea ca toate acestea să se încheie cât mai curând”.
Ştiri video recomandate
