Decizia anunțată de Trump de retragere a militarilor SUA din Germania, va slăbi capacitatea de descurajare non-nucleară a Berlinului în fața unui posibil atac cu rachete al Rusiei, se arată într-o analiză Politico.
Germania spera ca SUA să amplaseze pe teritoriul său rachete cu rază lungă de acțiune care să poată lovi în adâncimea teritoriului Rusiei și să acționeze astfel ca un factor de descurajare, în cazul unui ipotetic atac rusesc.
Această variantă a căzut acum complet, după ce Trump a anunțat retragerea trupelor SUA din Germania, o decizie care a surprins inclusiv Pentagonul: printre trupele care vor fi retrase se numără și un contingent de forțe aflate în Europa fix cu scopul de a pregăti amplasarea de rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acțiune
„Decizia administrației americane de a nu amplasa rachete de croazieră în Germania este periculoasă”, a declarat Metin Hakverdi, parlamentar german din partea Partidului Social Democrat, care face parte din coaliția de guvernare condusă de cancelarul Friedrich Merz. „Creează un gol în capacitatea de descurajare a NATO împotriva Rusiei”, a adăugat politicianul german.
Rachetele Tomahawk - pe care Trump a refuzat să le acorde Ucrainei împotriva Rusiei - ar permite forțelor NATO să lovească la distanțe mai mari și cu efecte mai devastatoare decât orice altă rachetă aflată acum în arsenalul țărilor europene.
Amplasarea de rachete Tomahawk în Europa fusese decisă de fosta administrație Biden în 2024, cu scopul întăririi capacității NATO de descurajare non-nucleară împotriva Rusiei și ca răspuns la decizia Kremlinului de a amplasa, încă din 2018, rachete cu rază scurtă de acțiune Iskander (folosite și ele intensiv în Ucraina) în exclava rusă din Kaliningrad.
Aceste rachete Iskander pot atinge „porțiuni întinse de pe teritoriul NATO, inclusiv Germania”, a precizat pentru Politico Nico Lange, director al Institutului pentru Analiza Riscului și Securitate Internațională.
O contrapondere la Iskanderul rusesc ar fi fost lansatoarele americane care pot utiliza atât rachete Tomahawk, cât și sisteme antirachetă folosite de US Navy, de tipul interceptorilor antibalistici SM-6.
„Era vorba de a acoperi acest gol”, a spus Lange. Fără capacități de luptă similare Tomahawk, Germania rămâne „vulnerabilă” presiunilor exercitate de Moscova, a avertizat expertul militar.
În aceste condiții, Germania are la dispoziție trei variante, pentru a acoperi acest „gol strategic” lăsat de plecarea trupelor americane și renunțarea la varianta Tomahawk.
Cele trei variante pe care le are Berlinul pentru a putea descuraja Rusia
O primă opțiune vizează racheta Taurus, aflată în dotarea armatei germane și care are, în prezent, o rază de acțiune de 500 de kilometri. Germanii ar putea, astfel să îmbunătățească această rachetă și să-i crească raza de acțiune.
Berlinul a oprit producția acestor rachete dar ia în calcul reluarea producției și realizarea unei noi versiuni - Taurus Neo.
„Ne modernizăm stocurile de Taurus existente și lucrăm la un succesor, Taurus Neo”, a spus purtătorul de cuvânt al ministerului german al Apărării, Mitko Müller.
Chiar și așa, diferența dintre Taurus și sisteme similare europene precum racheta franco-britanică SCALP/Storm Shadow, față de Tomahawk-ul american este una semnificativă: racheta SUA are o rază de acțiune de 1.600 de kilometri.
Varianta modernizată Taurus Neo ar putea atinge 1.000 de kilometri - un obiectiv pe care Berlinul încearcă să-l atingă după 2030.
O altă variantă: Germania ar putea cumpăra rachete Tomahawk direct de la americani.
SUA au consumat însă deja în jur de 1.000 de rachete Tomahawk în primele 2 luni de război cu Iranul, în condițiile în care, înainte de acest conflict americanii aveau în stocuri în jur de 3.000 de astfel de rachete.
A treia variantă pentru Berlin e cea mai sigură, dar și una pe termen lung: dezvoltarea unei rachete europene cu rază lungă de acțiune, care să atingă peste 2.000 de kilometri - ceea ce ar constitui un factor de descurajare convențională (non-nucleară) suficient în fața Rusiei și ar permite Europei să nu mai fie dependentă de SUA la acest capitol. Chiar dacă un astfel de plan strategic ar putea fi implementat abia peste un deceniu, undeva pe la mijlocul anilor 2030, după cum arată experții.
Ştiri video recomandate
