Aeroportul Downsview, situat în nord-vestul orașului Toronto, a trecut prin mai multe transformări de-a lungul timpului. În urmă cu aproximativ 100 de ani, aici a fost amenajat primul aerodrom. La începutul lui 2026 zona va fi transformată complet într-un cartier urban cu parc, gradiniță, școli, magazine și locuințe pentru peste 50.000 de locuitori, scrie CNN.
În urmă cu aproximativ 100 de ani, în zonă a fost amenajat primul aerodrom: o pistă scurtă și o clădire industrială, ridicate în mijlocul terenurilor agricole. A devenit sediul De Havilland Canada, o companie de aviație cu rol pionier la nivel global.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, zona s-a transformat într-un centru de producție pentru avioane militare, iar la începutul anilor 1990 aerodromul a fost preluat de Bombardier, un producător canadian din industria aerospațială. În 2024, a fost închis, compania relocându-și operațiunile.
Însă la începutul lui 2026 va începe construcția celei mai ample transformări de până acum. Suprafața de 370 de acri va fi transformată într-un cartier urban care va găzdui peste 50.000 de locuitori și va include 75 de acri de spații verzi și zone deschise. Va deveni „YZD”, un omagiu la vechiul indicativ al aeroportului, un proiect de dezvoltare pe 30 de ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, și unul dintre cele mai mari proiecte de acest gen din America de Nord.
› Vezi galeria foto ‹
Pista lungă de 2 kilometri, elementul central al amplasamentului, va fi transformată într-un parc pietonal care va lega șapte cartiere. Fiecare va fi distinct, cu propriile locuințe, biblioteci, magazine, școli și centre comunitare, însă fosta pistă va funcționa ca un element care le unește, a declarat Derek Goring, CEO al Northcrest Developments, compania care coordonează proiectul.
Acesta a declarat pentru CNN că respectarea istoriei locului este o parte esențială a viziunii Northcrest. „Una dintre cele mai mari provocări în proiectele de reconfigurare urbană la scară mare este că, atunci când nu ai nimic de la care să pornești, ele pot părea generice”, a spus el.
Vechile hangare vor fi menținute și transformate în clădiri comerciale
Păstrarea istoriei sitului nu este doar o decizie sentimentală, ci și una practică, din perspectiva amprentei de mediu.
„Există foarte mult carbon încorporat în clădirile existente și, în loc să le demolăm și să construim totul de la zero, avem un mare beneficiu climatic păstrând aceste clădiri”, a explicat Goring.
Imensele hangare industriale ale aeroportului, construite între anii 1950 și 1990, vor fi menținute și transformate în clădiri comerciale, destinate producției de film, micii industrii și tehnologiilor verzi. Acoperișurile lor vor fi plantate cu iarbă și vegetație, ceea ce, potrivit dezvoltatorului, va ajuta la absorbția apei de ploaie și la reducerea riscului de inundații, îmbunătățind totodată biodiversitatea urbană.
Deși pista nu va fi păstrată în forma actuală, betonul și asfaltul din care este construită pot fi refolosite ca agregate pentru drumuri sau trotuare, a mai spus Goring. În unele aeroporturi și baze militare din Canada au fost identificate „substanțe chimice” care pot contamina apa freatică. Dezvoltatorii au declarat că, deși o mică parte a amplasamentului YZD „reflectă perioada sa industrială și militară”, au angajat consultanți de mediu specializați care „ne vor ajuta să înțelegem și să remediem orice probleme moștenite”, iar evaluarea sitului va continua în colaborare cu autoritățile locale.
Biroul de arhitectură peisagistă Michael van Valkenburgh Associates (MVVA) are misiunea de a elabora conceptul de design pentru fosta pistă, după ce a câștigat, în octombrie, o competiție internațională dedicată proiectului.
„Natura din perimetrul actual a trebuit ținută sub control pentru ca zona să fie sigură pentru operațiuni aeriene”, a explicat Emily Mueller De Celis, partener la MVVA.
„Renaturalizarea” zonei va aduce mari beneficii și pentru gestionarea apei, a mai spus ea. Amplasamentul YZD este situat în punctul de altitudine maximă al orașului Toronto, între principale bazine hidrografice. Prin design, MVVA vrea să găsească soluții pentru a absorbi cât mai multă apă, astfel încât să reducă riscul de inundații în aval. Acest lucru va fi realizat prin plantări strategice și prin utilizarea de canale care colectează, filtrează și absorb apa pluvială.
Sustenabilitatea de mediu este parte integrantă din viziunea pe termen lung a Northcrest. Uriașul proiect va dura trei decenii, așa că trebuie să fie gândit pentru viitor și să ia în calcul fenomene meteo extreme și efectele potențiale ale schimbărilor climatice, a subliniat Goring.
Zona YZD este deja înconjurată de o rețea de stații de tren și metrou, astfel că proiectul va valorifica această infrastructură și va încuraja pietonalizarea și alternativele la mașina personală. Vor exista piste de biciclete ample și un sistem de autobuze pentru „ultimul kilometru”.
„Asta nu înseamnă că nu vor exista mașini. Pista va fi, în esență, singura zonă complet fără mașini”, a precizat Goring. „Dar încercăm să facem mersul pe jos și mersul cu bicicleta cele mai ușoare, sigure și comode modalități de a te deplasa.”
De ce e special proiectul YZD
Transformaea fostelor aerodromuri în parcuri verzi și zone de locuire sustenabilă a devenit un trend global, cu exemple precum Tempelhofer Feld din Berlin sau Parcul Metropolitan Ellinikon din Atena.
YZD este însă diferit, susține Goring. „Faptul că amplasamentul nostru se află în centrul geografic al celei mai mari zone metropolitane din Canada și este deja conectat la infrastructura de transport public înseamnă că este mai degrabă un exercițiu de construire a orașului decât doar un parc”, a spus el.
Construcția primului cartier, „Hangar District”, care se întinde pe 100 de acri și va include 3.000 de locuințe noi, va începe la începutul anului viitor și se va încheia în 2031. Va fi prima etapă a unei transformări ce se întinde pe 30 de ani, cu dezvoltarea cartierelor unul câte unul și adaptarea treptată a pistei între ele.
Una dintre cele mai mari provocări ale proiectului este chiar dimensiunea sa și durata necesară pentru a fi realizat. Goring spune că nu dispun de 30 de miliarde de dolari de la început, motiv pentru care intenționează să construiască în etape.
„Lumea se va schimba mult… nu încercăm să decidem în 2025 cum ar trebui să arate viitorul peste 20 sau 30 de ani”, a adăugat el/
Ştiri video recomandate
