Aproximativ 50 de milioane de oameni riscă să ajungă la un nivel acut de insecuritate alimentară până la sfârșitul anului viitor, din cauza fenomenului El Niño, care se intensifică rapid, avertizează specialiștii, potrivit The Guardian.
Aceștia s-ar adăuga sutelor de milioane de persoane care se confruntă deja cu niveluri periculoase de foamete, după ani întregi de secetă în unele regiuni ale Africii și pe fondul presiunii exercitate asupra prețurilor alimentelor de războiul din Iran.
Chiar dacă fenomenul El Niño va fi mai slab decât indică unele modele, efectele sale ar putea împinge numeroase țări dincolo de limita critică. Numărul celor afectați ar crește astfel cu peste o cincime față de cele 225 de milioane de persoane din 45 de țări care se confruntă în prezent cu insecuritate alimentară acută, a avertizat miercuri Programul Alimentar Mondial al ONU.
America Centrală și de Sud, regiunea Caraibilor și sudul Africii ar urma să fie cele mai afectate, potrivit analizei. În sudul și sud-estul Asiei sunt așteptate precipitații mai reduse decât în mod obișnuit, ceea ce ar putea provoca probleme grave pentru agricultură și pentru fermieri.
Fenomenul El Niño din acest an, un sistem climatic care apare o dată la câțiva ani în Oceanul Pacific și modifică tiparele precipitațiilor la nivel mondial, ar putea fi cel mai puternic din ultimii cel puțin 70 de ani. Unii specialiști îl numesc „super El Niño”, deși termenul nu este recunoscut oficial.
Cert este că intensitatea și efectele sale sunt puternic influențate de criza climatică. La începutul acestui an, experții au avertizat că un El Niño puternic, combinat cu încălzirea globală, ar putea face ca anul acesta sau, mai probabil, 2027 să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată.
Companiile private de prognoză au avertizat deja asupra efectelor pe care El Niño le-ar putea avea asupra prețurilor alimentelor la nivel mondial. Raportul publicat de Programul Alimentar Mondial este însă primul care analizează în detaliu impactul asupra foametei globale.
Organizația speră să limiteze efectele vremii extreme prin sisteme de avertizare timpurie și intervenții preventive. Pentru aceste măsuri a fost alocat un buget de cel puțin 80 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 60 de milioane de lire sterline.
Consecințele vor fi însă resimțite pe termen lung, deoarece fermierii ar putea avea nevoie de mai mult de un sezon pentru a-și epuiza rezervele de hrană.
În sudul Africii, de exemplu, principalul sezon agricol se întinde din octombrie anul acesta până în martie 2027. Cele mai grave efecte ar urma să apară însă aproximativ nouă luni mai târziu, în perioada de lipsuri care urmează recoltării.
„Cel mai puternic impact asupra securității alimentare în sudul Africii va fi resimțit în perioada de lipsuri din 2027-2028”, a declarat Richard Choularton, directorul serviciului pentru climă și reziliență din cadrul Programului Alimentar Mondial.
Fermierii ar putea fi protejați într-o anumită măsură de efectele recoltei de anul trecut, care a fost neobișnuit de bună.
„La sfârșitul anului 2025, prețurile alimentelor se aflau la niveluri favorabile, deși războiul din Orientul Mijlociu a început să exercite o presiune în sensul creșterii acestora”, a declarat Jean-Martin Bauer, directorul pentru securitate alimentară al Programului Alimentar Mondial.
În timpul fenomenului El Niño din 2015-2016, între 60 și 100 de milioane de oameni au fost afectați de insecuritate alimentară acută, termen folosit de Programul Alimentar Mondial pentru a descrie o situație gravă de foamete, aflată însă sub nivelul oficial de foamete extremă.
La acea vreme, organizația nu implementase încă actualele măsuri de intervenție preventivă. Din acest motiv, experții speră că efectele fenomenului din acest an vor putea fi mai reduse, chiar dacă El Niño se va dovedi mai sever.
Choularton a avertizat însă că eforturile au fost îngreunate de lipsa datelor, după ce unele programe de colectare a informațiilor au fost reduse din cauza finanțării insuficiente.
Datele Programului Alimentar Mondial acoperă cele 45 de țări în care organizația își desfășoară activitatea și pentru care există estimări de bază privind insecuritatea alimentară. Este posibil ca efecte suplimentare să apară și în afara acestor regiuni deja grav afectate.
Prețurile alimentelor ar putea crește la nivel mondial, nu doar în cele 45 de țări analizate, a avertizat Bauer.
„Totul va depinde și de deciziile luate de țările exportatoare. Este foarte important să evităm o situație în care marile state opresc exporturile de alimente”, a spus el. „La nivel regional, prețurile ar putea crește semnificativ și ar putea apărea probleme serioase în ceea ce privește accesul la hrană”.
În Marea Britanie și în alte țări europene, fermierii au avertizat deja că temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor le afectează recoltele, iar comercianții se pregătesc pentru noi scumpiri.
