Arheologii scafandri au descoperit epava unei ambarcațiuni de agrement cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani în golful din Alexandria, în zona care a fost capitala antică a Egiptului elenistic. Anunțul a fost făcut luni de Institutul European de Arheologie Subacvatică (IEASM), relatează Agerpres.
Nava, lungă de peste 35 de metri și lată de aproximativ șapte metri, a fost găsită pe fundul apei în portul de pe insula regală Antirhodos – un teritoriu care în prezent se află complet scufundat. Descoperirea a fost făcută în urma cercetărilor subacvatice desfășurate în apropierea sitului în care se aflau odinioară palatul regal și templul dedicat zeiței Isis.
„Desene în greacă, găsite pe grinda centrală a chilei, pot fi datate în prima jumătate a secolului I. Acest lucru întăreşte ipoteza potrivit căreia nava a fost construită în Alexandria”, precizează institutul. La acel moment, insula Antirhodos era încă un centru politic și religios important.
Ambarcațiunea descoperită este o „thalamegos”, un tip de navă de agrement specific perioadei elenistice.
Potrivit IEASM, aceasta „ar fi avut o cabină decorată luxos şi pare să fi fost propulsată exclusiv cu rame”. Acest tip de vas era folosit pentru ceremonii, deplasări regale sau plimbări pe canalele și lacurile din jurul capitalei.
Institutul amintește că „cele mai faimoase dintre aceste barje de agrement au fost giganticele palate plutitoare ale Ptolemeilor”. Cleopatra însăși ar fi folosit o astfel de navă pentru a-i prezenta lui Iulius Cezar minunile Egiptului, în primăvara anului 47 î.Hr.
Franck Goddio, directorul IEASM, a publicat recent un studiu detaliat despre insula regală și marele templu dedicat lui Isis, rezultat al săpăturilor subacvatice începute încă din anii ’90.
De-a lungul timpului, arheologii au recuperat din adâncuri coloane, statui, monede și alte obiecte scufundate în urma unui cutremur devastator, multe dintre ele expuse astăzi la Muzeul Greco-Roman din Alexandria.
Institutul susține că cercetările viitoare asupra epavei „promit să fie o călătorie fascinantă în viaţa, religia, luxul şi plăcerile de care se bucurau pe căile navigabile ale Egiptului roman antic”.
Alexandria rămâne însă una dintre zonele cele mai expuse la efectele schimbărilor climatice. Parțial scufundat încă din Antichitate, orașul ar putea pierde, până în 2050, o treime din suprafață, chiar și în cel mai optimist scenariu climatic elaborat de ONU.