Un atac aerian lansat la începutul războiului pornit de SUA și Israel împotriva Iranului a avut drept scop eliberarea fostului președinte Mahmoud Ahmadinejad, care ar fi urmat să fie înscăunat ulterior lider al Republicii Islamice, scrie The Guardian, care citează The New York Times.
Mandatul prezidențial al lui Ahmadinejad, între 2005 și 2013, a fost marcat de turbulențe și de o retorică incendiară la adresa Israelului, despre care a afirmat că "trebuie șters de pe hartă".
De asemenea, fostul lider a accelerat dezvoltarea programului nuclear al țării și a oferit sprijin financiar, logistic și militar masiv grupărilor proxy din Gaza (Hams) și Liban (Hezbollah).
Ulterior, Ahmadinejad s-a profilat drept critic al regimului și apărător al celor săraci, după ruptura sa de liderul suprem Ali Khamenei.
Israelul a bombardat lângă locuința lui Ahmadinejad din Teheran
Începutul războiului lansat în 28 februarie și marcat de bombardamente la Teheran l-a prins pe fostul președinte în arest la domiciliu.
Conform informațiilor din presa americană, Israelul a bombardat o clădire a serviciilor de securitate iraniene, aflată în apropierea locuinței din Teheran a lui Ahmadinejad, pentru a-l ajuta pe acesta să scape de sub supraveghere.
Ulterior, fostul președinte ar fi devenit reticent față de operațiunea americano-israeliană.
Potrivit The Guardian, planurile despre care a relatat The New York Times sunt considerate neverosimile și sunt, în general, atribuite unei campanii de dezinformare, lansată fie de susținătorii lui Ahmadinejad, fie de serviciile israeliene de informații.
Totuși, acest episod arată că SUA și Israelul au supraestimat opoziția față de regimul iranian și propria lor capacitate de a-l răsturna prin lovituri aeriene.
Unde se află, în prezent, conflictul din Orientul Mijlociu
Donald Trump, confruntat cu nemulțumiri interne legate de creșterea prețurilor la carburanți, încearcă să se distanțeze de conflict, dar ia, totodată, în calcul noi bombardamente, pentru a forța Teheranul să accepte condițiile Washingtonului.
Președintele american a declarat luni că a amânat un nou atac după intervenția unor lideri din Golf.
Marți, el a avut o convorbire telefonică îndelungată cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în cadrul căreia s-a discutat despre posibila reluare a operațiunilor militare.
"Netanyahu va face tot ce vreau eu să facă. Pentru mine, este un tip grozav", a afirmat, miercuri, Donald Trump când a fost întrebat de jurnaliști dacă Israelul poate fi împiedicat să atace Iranul.
Trump a reiterat că dorește redeschiderea strâmtorii Ormuz, dar a negat că s-ar afla sub presiune.
"Nu mă grăbesc. Toată lumea vorbește despre 'alegerile de la jumătatea mandatului' (din noiembrie, în care sunt în joc toate mandatele din Camera Reprezentanților și 35 de mandate din cele 100 ale Senatului, n.r.). Însă eu nu mă grăbesc. Ideal ar fi să văd (doar) câțiva oameni uciși, în loc de foarte mulți. Putem face lucrurile în ambele moduri", a adăugat el.
Iranul crede că blocada din Ormuz lucrează în favoarea sa
Teheranul, care crede că presiunea sa asupra economiilor occidentale se intensifică, refuză să accepte cerințele Washingtonului, în special în ceea ce privește stoparea programului nuclear și cedarea cantității de aproximativ o jumătate de tonă de uraniu îmbogățit.
Iranul ar vrea să amâne negocierile nucleare și să obțină ridicarea sancțiunilor internaționale în schimbul încetării blocadei asupra strâmtorii Ormuz.
SUA, la rândul lor, au instituit propria blocadă asupra porturilor iraniene, în încercarea de a opri exporturile de petrol ale Iranului, care merg în principal către China și reprezintă cea mai importantă sursă de venit extern a țării.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a avertizat că va escalada războiul dincolo de regiunea Golfului Persic, dacă Trump își reia atacurile.
Cum a reacționat Teheranul la informațiile din The New York Times
Presa iraniană a tratat cu scepticism informațiile publicate în The New York Times și a relatat că fostul președinte Ahmadinejad nu s-ar fi aflat, de fapt, în arest la domiciliu la începutul războiului.
După primele atacuri israeliene asupra Teheranului, pe 28 februarie, s-a aflat că un post de securitate aflat în fața locuinței lui Ahmadinejad din Narmak, în nord-estul Teheranului, a fost lovit.
Ulterior, imagini din satelit au confirmat loviturile. S-a speculat că Ahmadinejad ar putea profita de haos pentru a încerca să revină la putere.
În zilele de după bombardamente, agențiile oficiale de presă iraniene au relatat că fostul președinte a suferit răni ușoare, însă gărzile sale de corp au fost ucise.
The Guardian notează că Ahmadinejad ar fi un aliat "puțin probabil" pentru premierul Benjamin Netanyahu, având în vedere negarea Holocaustului și retorica sa din trecut, virulent antiisraeliană.
Mahmoud Ahmadinejad a intrat într-un con de umbră după ruptura de ayatollahul Khamenei
Donald Trump a precizat încă de la începutul atacurilor asupra Iranului că dorește ca țara să urmeze modelul din Venezuela, unde trupele americane l-au capturat pe președintele Nicolas Maduro, dar au lăsat intact regimul de la Caracas.
Adjuncta lui Maduro, Delcy Rodriguez, cooperează în mare măsură cu Washingtonul.
Totuși, relația tensionată a lui Ahmadinejad cu regimul de la Teheran face puțin probabil un aranjament similar în Iran.
Autoritatea lui Ahmadinejad a scăzut semnificativ după ruptura de Khamenei, în 2011.
Un an mai târziu, rivalul său, Ali Larijani, a fost ales președinte al Parlamentului.
Ahmadinejad a fost arestat în 2018 după ce a criticat guvernul condus de succesorul său, Hassan Rouhani.
El ar fi declarat că "unii dintre actualii lideri trăiesc rupți de problemele și preocupările oamenilor și nu cunosc nimic despre realitatea societății".
Lui Ahmadinejad i s-a interzis în repetate rânduri să candideze din nou la președinție, inclusiv în 2024. După aceea, a devenit tăcut din punct de vedere al discursului public și s-a limitat să formuleze doar critici moderate la adresa atacurilor israeliene asupra Iranului din 2025.
În iunie anul trecut, fostul președinte a vizitat Ungaria, un stat favorabil Israelului, pentru a susține o conferință.
A fost una dintre puținele sale deplasări externe după încheierea mandatului prezidențial, iar vizita sa ar fi fost aprobată de guvernul iranian, potrivit The Guardian.
Ştiri video recomandate
