Prim-ministrul de la Chișinău, Alexandru Munteanu, a făcut noi declarații despre o posibilă reunificare a Republicii Moldova cu România, spunând că această chestiune „devine din ce în mai relevantă”.
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devina din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă”, a declarat Munteanu.
El a fost întrebat și care ar putea fi momentul în care o astfel de decizie ar putea fi luată.
Prim-ministrul moldovean a spus că e o „decizie care depinde de voința alegătorilor, inclusiv posibilitatea organizării unui referendum pe această temă”.
„Aceasta este o decizie politică. Lucrăm la agenda europeană pentru că am primit acest mandat de la cetățenii noștri. Inițial, s-a presupus că ne vom reuni în cadrul Uniunii Europene, dar există și alte opțiuni; viitorul este imprevizibil. (…)
Nu credeam că generația noastră se va confrunta cu război. Nu credeam că dronele vor zbura deasupra casei mele din Kiev. Acum locuiesc în Moldova și nu mă așteptam ca dronele să ajungă aici. Totul se schimbă foarte repede.
Cred că atunci când se va atinge o masă critică și alegătorii vor simți că a sosit un moment istoric, vom fi pregătiți pentru această decizie”, a declarat Munteanu.
Munteanu și-a mai exprimat și încrederea că, în orice caz, Moldova și România vor fi reunite în Uniunea Europeană și a spus că cele două țări sunt foarte apropiate, mai ales când vine vorba de identitate culturală.
Discuțiile tot mai frecvente despre reunificarea Republicii Moldova cu România vin în contextul în care președinta Maia Sandu a făcut afirmații pe acest subiect de două ori în ultima perioadă.
În ianuarie, într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, ea a spus că ar vota „da” la un ipotetic referendum pe tema unirii. Ulterior, și alți oficiali moldoveni au făcut afirmații similare, inclusiv premierul Munteanu.
Cu o săptămână în urmă, de asemenea, Maia Sandu a declarat în parlamentul de la Riga că „ceea ce astăzi este Republica Moldova a fost rupt din România”.
Rezultate pro-unire la un sondaj din R. Moldova
La sfârșitul lui martie, o firmă de sondare a opiniei publice din R. Moldova publica rezultatele unei cercetări care arăta ca majoritatea cetățenilor moldoveni ar vota pentru reunificarea R. Moldova cu România.
Potrivit cercetării, există o pluralitate a susţinătorilor unirii în Republica Moldova şi o majoritate absolută printre cetăţenii Republicii Moldova din diaspora, care sunt considerați mai pro-români, pro-unioniști şi mai bine informați. În cazul unui referendum pentru unire, opţiunea „Da” ar câştiga cu 55-58%.
Potrivit cercetării sociologice, la întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, aţi vota pentru sau contra unirii?”, 44% dintre respondenţii din Republica Moldova au răspuns „DA”, 39.2% au răspuns „NU”, 9,4% nu ar participa şi 6,7% au răspuns „Nu ştiu, nu m-am decis”, în timp ce 0.8% nu au răspuns.
În diaspora moldoveană, 60,8% au răspuns „DA”, 24,3% au răspuns „NU”, 9,7% nu ar participa, 4% nu s-au decis şi 1,1% nu răspund.
În eşantionul din Republica Moldova, unde au fost chestionate 1.078 de persoane din 320 de localităţi, 37% dintre respondenţi cred că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, faţă de 33% de respondenţi care au spus că ar fi mai multe dezavantaje.
În diaspora, dintre cei 235 de intervievaţi, 52.1% cred că unirea Republicii Moldova cu România ar aduce mai multe avantaje. De menţionat că, peste hotare, sondajul s-a desfăşurat în 12 ţări cu cea mai mare prezenţă la alegerile parlamentare din septembrie 2025, potrivit Radio Moldova.
Printre principalele avantaje ale unirii, respondenţii au menţionat beneficii de ordin economic: pensii şi salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulaţie şi dezvoltarea economiei.
Cel mai des dezavantaj invocat a fost pierderea suveranităţii şi independenţei, cu un procent practic similar în Republica Moldova şi în diaspora, urmat de tensiuni interetnice şi ruperea legăturilor cu Rusia.
Întrebaţi în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns în rândul respondenţilor este „în următorii 2–4 ani”.
Cercetarea evidenţiază şi o creştere a identităţii naţionale româneşti, „a celor care se declară etnici români, vorbitori de română, care spun că românii şi moldovenii sunt acelaşi popor”.
În eşantionul din Republica Moldova, aproape 15% s-au declarat etnici români şi aproape 65% etnici moldoveni. În diaspora, proporţia celor care se declară români este dublă, de aproximativ 32%.
În ceea ce priveşte limba vorbită, 44.2% dintre respondenţii eşantionului din Republica Moldova au menţionat româna şi 40% limba moldovenească. Spre deosebire de recensământ, cei care declară că vorbesc limba română sunt acum pe locul întâi, iar în diaspora proporţia lor este mult mai mare, de aproximativ 72%.
Potrivit concluziilor sondajului, contrar tezelor dominante în discursul public, există o pluralitate a susţinătorilor unirii în Republica Moldova şi o majoritate absolută printre cetăţenii din diaspora.
De asemenea, diaspora este considerabil mai pro-română, pro-unionistă şi mai bine informată. O campanie de informare foarte simplă are potenţialul de a spori susţinerea unirii cu alte 14 procente.
În plus, se atestă o sporire a identităţii naţionale româneşti în comparaţie cu datele oficiale, respectiv Recensământul din 2024. Totuşi, motivaţia economică pentru susţinerea unirii o domină pe cea identitară.
Ştiri video recomandate
