Armata rusă este blocată în Ucraina, iar președintele rus Vladimir Putin i-a cerut omologului său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, să deschidă un al doilea front împotriva Ucrainei și să ajute la atacuri împotriva NATO, scrie The Moscow Times. În caz contrar, l-a amenințat că îi oprește sprijinul financiar.
Moscova a început să exercite presiuni la începutul acestui an, în speranța că va putea folosi din nou Belarusul pentru extinderea campaniei militare împotriva Ucrainei sau pentru operațiuni împotriva țărilor NATO, au declarat pentru The Wall Street Journal foști și actuali oficiali ruși și europeni.
Informația a ajuns la cunoștința Europei și a Kievului. Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski l-au avertizat pe Lukașenko, inclusiv public.
Cu toate acestea, potrivit surselor WSJ, presiunea Moscovei a crescut. În ultima perioadă, Rusia a cerut, în special, să poată folosi teritoriul Belarusului pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei și pentru deschiderea unui nou front mai aproape de regiunile vestice ale țării, astfel încât armata ucraineană să fie nevoită să își mute atenția de la apărarea zonelor din est.
În plus, Belarusul ar putea fi folosit în operațiuni împotriva statelor vecine membre NATO, chiar dacă acestea nu ar presupune neapărat confruntări militare directe. Ar putea fi atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să slăbească sprijinul pentru Ucraina, cum s-a întâmplat, de exemplu, anul trecut, când aproximativ 20 de drone au fost lansate spre Polonia de pe teritoriul Belarusului.
Un fost angajat al serviciilor speciale ruse, care cunoaște negocierile dintre Moscova și Minsk, a declarat pentru WSJ că Rusia amenință să oprească sprijinul financiar de care economia belarusă a depins întotdeauna în mare măsură.
Potrivit sursei, discuțiile pe această temă sunt purtate în principal între Lukașenko și ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Grîzlov.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a sunat pe Lukașenko în luna mai și a discutat cu el aproximativ o oră și jumătate. Macron i-a transmis că Parisul are informații potrivit cărora Belarusul intenționează să își intensifice implicarea în război și l-a avertizat să nu facă acest lucru.
Un consilier al lui Macron a confirmat pentru WSJ acest apel și a precizat că președintele francez "a subliniat riscurile cu care s-ar confrunta Belarusul dacă ar permite să fie atras în războiul de cucerire al Rusiei împotriva Ucrainei". Zelenski a declarat, tot în luna mai, că Kievul a primit informații detaliate despre discuțiile dintre oficiali ruși și belaruși pe această temă.
Potrivit lui, aceste informații arată că Moscova ia în calcul folosirea Belarusului pentru posibile operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice. Săptămâna trecută, Zelenski a declarat că îi dă un ultimatum de o săptămână lui Lukașenko ca să demontze retransmițătoarele rusești aflate pe teritoriul Belarusului, folosite pentru corectarea atacurilor cu drone asupra orașelor ucrainene. În caz contrar, a spus președintele ucrainean, Kievul le va distruge singur.
Cu câteva zile înainte, Lukașenko și-a cerut scuze de la Zelenski și l-a asigurat că Belarusul nu intenționează să intre în război. Belarusul este "foarte vulnerabil din punct de vedere militar" și nu vrea să lupte, a adăugat el.
În februarie 2022, Lukașenko i-a pus deja lui Putin la dispoziție teritoriul Belarusului ca punct de plecare pentru atacul asupra Ucrainei. Ulterior, el a încercat să se țină departe de conflict și a încercat să îmbunătățească relațiile cu noua administrație americană. Reprezentantul lui Donald Trump, John Cole, a devenit un vizitator frecvent la Minsk.
În schimbul unei relaxări a sancțiunilor, Lukașenko a eliberat, în mai multe etape, aproximativ 500 de deținuți politici. Aleksandr Piroznikov, fondatorul Forumului Strategic Est-European, consideră că "intrarea în război ar contraveni obiectivelor strategice ale lui Lukașenko, care par să fie legate de reluarea relațiilor cu Occidentul".
În același timp, în Belarus se află aproximativ 2.000 de militari ruși. Potrivit lui Zelenski, retransmițătoarele acestora au fost folosite în atacuri asupra unor orașe precum Rivne, Jîtomîr și Volîn. În luna mai, Rusia și Belarus au făcut exerciții militare comune, în care au simulat folosirea muniției nucleare tactice pentru sistemele rusești "Iskander-M" aflate în Belarus.
Ştiri video recomandate
