Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan asupra Legii privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, potrivit Agerpres.
Legea dublează cota urșilor care pot fi uciși de la 400 la peste 800.
Judecătorii CCR au stabilit, în esenţă, că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 şi 2027, a unui număr de câte 859 exemplare de urs brun - ca nivel de prevenţie la nivel naţional şi de 110 exemplare - ca nivel de intervenţie la nivel naţional, în scopul prevenirii atacurilor asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, nu contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) privind caracterul de stat de drept al statului român, art.1 alin.(4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art.1 alin.(5) referitor la principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art.35 privind dreptul la un mediu sănătos, art.126 alin.(6) privind controlul actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, art.135 alin.(2) lit.e) care instituie obligaţia statului de a reface şi ocroti mediul înconjurător şi de a menţine echilibrul ecologic şi art.148 alin.(2) referitor la prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, prin raportare la prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate).
Şeful statului nota în sesizare că nivelul de prevenţie concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporţionată, dacă nu se demonstrează ştiinţific că populaţia de urs brun este excesiv de numeroasă şi că alte soluţii de păstrare a echilibrului ecologic şi siguranţei populaţiei nu sunt suficiente.
În acest caz, pot fi încălcate norme europene, a menţionat el.
Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urşilor iar obligaţia respectării acestei condiţii nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parţial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepţii temporare, justificate punctual, explica Nicuşor Dan.
Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situaţia de faţă, poate face obiectul controlului de constituţionalitate, potrivit art. 148 din Constituţie, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, a amintit el.
Preşedintele a subliniat, totodată, că prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenţie şi intervenţie, repartizarea pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice, legea criticată îşi pierde caracterul general, abstract şi de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operaţiuni tehnico-administrative care ar fi trebui adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ.
În opinia sa, prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcţie administrativă - acordarea unei derogări specifice, cu efecte concrete, pe baza unor date factuale - care prin natura ei aparţine Executivului şi este supusă unui regim procedural şi de control judiciar distinct.
Şeful statului mai atrăgea atenţia că pentru interdicţia recoltării femelelor însoţite de pui cu vârsta sub doi ani nu se prevede o sancţiune.
"O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancţiune pentru încălcarea interdicţiei, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicţiei ca faptă contravenţională sau penală şi stabilirea unei sancţiuni, norma este lipsită de forţă coercitivă, încălcând cerinţa calităţii legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecinţele nerespectării ei", a transmis Nicuşor Dan.
Conform acestuia, aprobarea a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenţie la nivel naţional fără un sistem de monitorizare digital/în timp real, de tipul unei baze de date accesibile gestionarilor fondurilor cinegetice şi autorităţilor simultan, face ca respectarea plafonului stabilit să fie imposibilă.
"În absenţa unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urşi odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depăşirea acestui număr. Faptul că nu există nicio sancţiune pentru depăşirea acestuia, demonstrează faptul că legiuitorul nu a urmărit protecţia reală a speciei (cerută de dreptul UE), ci a creat un cadru permisiv, lipsit de rigoare juridică", se mai arăta în sesizare.
Ştiri video recomandate
