Este un scenariu cu consecințe greu de anticipat, având în vedere rolul esențial pe care Ormuz îl joacă în piețele globale de energie. Libertatea de navigație prin strâmtoare nu a fost niciodată serios contestată până când Iranul a blocat practic ruta maritimă ca răspuns la războiul declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie.
Blocada iraniană asupra Ormuzului a declanșat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie, punând presiune pe SUA să ajungă la un acord, pe măsură ce amenințarea la adresa economiei globale crește de la o zi la alta.
„Iranienii vor controla Strâmtoarea Ormuz”
Teheranul pare să intenționeze să folosească această pârghie pentru a-și consolida controlul asupra strâmtorii într-un eventual acord care ar încheia războiul.
Liderii din Orientul Mijlociu consideră că Iranul a preluat deja controlul asupra Ormuzului, a declarat Amos Hochstein, fost consilier senior pe energie și securitate națională al fostului președinte Joe Biden.
„Indiferent ce se întâmplă, iranienii vor controla Strâmtoarea Ormuz pentru viitorul previzibil”, a spus Hochstein pentru CNBC „Squawk Box” joi. „Nici măcar nu contează ce prevede acordul. Toată lumea din regiune crede asta.”
Navele comerciale occidentale vor ezita probabil să traverseze Ormuz dacă acesta rămâne sub control de facto al Iranului, mai ales dacă trebuie să coordoneze tranzitul cu Garda Revoluționară, ceea ce le-ar putea expune riscului de încălcare a sancțiunilor americane.
Traficul petrolier prin Ormuz înainte de război ar putea reprezenta vârful de tranzit pentru viitorul previzibil, este de părere și Helima Croft, șefa strategiei globale pentru mărfuri la RBC Capital Markets.
„Orice final al conflictului care lasă Iranul cu control operațional și influență asupra strâmtorii va duce, în opinia noastră, la fluxuri semnificativ mai mici prin această rută”, a declarat Croft într-o notă către clienți.
În acest scenariu, traficul ar putea reveni la 60%–70% din volumele de dinainte de război, cu nave afiliate Chinei circulând liber, în timp ce pentru navele occidentale trecerea ar necesita acorduri bilaterale cu Iranul, a declarat Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, într-o informare din 21 mai.
„Acest lucru nu declanșează o recesiune în sensul scenariilor apocaliptice discutate anterior, dar nici nu permite revenirea la navigația de dinainte de război”, a spus Meade. „Produce ceva mai insidios: o strâmtoare permanent divizată, în care accesul depinde de alinierea politică, nu de libertatea de navigație.”
Lecția din Marea Roșie
Criza care a redus traficul maritim prin Marea Roșie arată cum instabilitatea geopolitică poate perturba punctele strategice de comerț pentru perioade mult mai lungi decât se anticipa inițial.
Militanții Houthi din Yemen, aliați ai Iranului, au început să atace nave comerciale în noiembrie 2023, ca răspuns la războiul Israelului din Gaza. Atacurile au început pe 19 noiembrie cu deturnarea unei nave cargo și au continuat cu atacuri cu rachete și drone timp de doi ani.
Traficul zilnic prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb, care leagă Marea Roșie de Golful Aden, s-a prăbușit cu peste jumătate, de la 75 de nave pe 19 noiembrie 2023 la 31 de nave la 30 ianuarie 2024. La mai bine de doi ani distanță, traficul nu a revenit la nivelurile considerate normale.
Una dintre principalele lecții ale crizei din Marea Roșie este că „nu ai nevoie de o flotă navală masivă pentru a provoca perturbări majore într-un punct maritim strategic”, a spus Tomer Raanan, analist de risc maritim la Lloyd’s List.
Houthi nu au mai atacat o navă în Marea Roșie de la sfârșitul anului trecut, însă traficul nu a revenit la nivelurile din 2023, a declarat Jack Kennedy, șeful departamentului de risc pentru Orientul Mijlociu la S&P Global Market Intelligence.
Este incert dacă prăbușirea traficului prin Ormuz va dura la fel de mult ca perturbarea din Marea Roșie. Armatorii vor trebui să decidă dacă un eventual acord SUA–Iran oferă suficiente garanții de securitate pentru navele comerciale.
Actualul armistițiu este probabil să reziste deocamdată, întrucât administrația Trump pare să prioritizeze accesul sporit al navelor comerciale prin Ormuz, a spus Kennedy.
Chiar dacă Iranul ar accepta redeschiderea strâmtorii fără condiții, revenirea la nivelurile de dinainte de război ar dura probabil mult timp, din cauza preocupărilor legate de securitate, inclusiv posibile mine plasate în strâmtoare.
Există și riscul serios ca războiul să reînceapă în următorul an, dacă nu se ajunge la o soluție permanentă privind programele nucleare și balistice ale Iranului.
Operatorii navali trebuie să evalueze riscul ca navele lor să rămână blocate de o parte a Ormuzului luni întregi în cazul unei noi escaladări a conflictului.
Puține alternative la strâmtoarea Ormuz
Totuși, Marea Roșie și Ormuzul diferă în mod esențial. Un motiv pentru care traficul din Marea Roșie rămâne scăzut este că navele pot ocoli zona prin Capul Bunei Speranțe din Africa de Sud. Ormuzul, însă, este un adevărat punct de trecere fără alternative reale.
Strâmtoarea este și mult mai importantă pentru energia globală decât Marea Roșie: aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume treceau prin Ormuz înainte de război.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite folosesc conducte pentru a devia milioane de barili de petrol dinspre Golful Persic către terminale de export din Marea Roșie și Golful Oman, dar acestea nu pot înlocui complet strâmtoarea.
„Poți muta o parte din flux prin conducte, dar nu tot. Nu vorbim doar despre petrol.”, a spus Raanan.
De exemplu, gazul natural lichefiat se comercializează tocmai pentru că poate fi încărcat în nave și transportat în toată lumea. Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere crucial și pentru îngrășăminte și alte mărfuri. În lipsa alternativelor, transportatorii ar putea fi nevoiți să se adapteze unor condiții noi de risc.
Totuși, exportatorii din regiune caută alternative suplimentare. Emiratele Arabe Unite, de exemplu, accelerează construcția unei a doua conducte care ocolește Ormuzul, cu lansare estimată pentru 2027.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, consideră că importanța Ormuzului la piața internațională de energie va scădea după război, pe măsură ce statele din Golf își dezvoltă infrastructura de export.
„Aceasta este o carte pe care o poți juca o singură dată”, a spus Wright despre blocada iraniană. „Vor exista și alte rute pentru exportul de energie din Golf”.
Ştiri video recomandate
