După luni de dispute aprinse, Danemarca și SUA negociază o extindere a prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit FAZ.
În acest context, locuitorii insulei se tem că situația ar putea escalada rapid din nou. Deschiderea unor noi baze militare americane nu ar fi bună nici pentru țară, nici pentru Arctica în ansamblu, a declarat fostul prim-ministru al Groenlandei, Kuupik Kleist, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. El a adăugat că Donald Trump este nebun și nu respectă acordurile. Influentul politician și publicist groenlandez Aqqaluk Lynge a declarat, de asemenea: „I-am fi primit cu brațele deschise pe americani în trecut. Dar nu mai sunt prietenii care erau odată.”
La mijlocul lunii martie, potrivit New York Times, generalul american Gregory M. Guillot le-a spus membrilor Congresului că Danemarca și Groenlanda nu au pus încă niciun obstacol în calea unei extinderi planificate a prezenței militare, ci s-au dovedit a fi „parteneri foarte, foarte utili”. Conform raportului, americanii iau în considerare trei baze militare suplimentare pe lângă baza spațială Pituffik existentă în nord-vestul Groenlandei. Au operat două dintre acestea în timpul Războiului Rece: Narsarsuaq în sudul țării și Kangerlussuaq în sud-vest.
Conform raportului, generalul Guillot a comentat acordul-cadru încheiat între Danemarca și SUA în 1951, la care Groenlanda a aderat ca semnatară în 2004. Acest acord este ideal pentru SUA, a declarat Guillot: „Nu avem nevoie de fapt de un nou tratat. Este foarte cuprinzător și, sincer, foarte avantajos pentru operațiunile noastre sau potențialele operațiuni din Groenlanda.”
Noi baze sunt deja posibile
Acordul acordă deja SUA acces militar în mare parte nerestricționat pe insulă, ceea ce înseamnă că sunt posibile și baze dincolo de Pittufik. Tratatul îi obligă pe americani doar să „informeze și să se consulte cu Danemarca și Groenlanda”, spune Peter Viggo Jakobsen, profesor la Institutul pentru Strategie și Studii de Război din cadrul Academiei Regale Daneze de Apărare. Prin urmare, SUA trebuie să discute orice extindere cu Danemarca și Groenlanda – lucru pe care îl fac acum în cadrul negocierilor.
Trump a cerut în repetate rânduri ca Groenlanda să devină parte a SUA din motive de securitate. În punctul culminant al crizei, în ianuarie, Danemarca a trimis soldați în Groenlanda cu ordin să apere insula și, dacă este necesar, să arunce în aer pistele de aterizare. Abia după zile de tensiune extremă, Trump a exclus utilizarea forței militare.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, el a anunțat că el și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au stabilit un cadru pentru un viitor acord privind Groenlanda și întreaga zonă arctică. Cu toate acestea, rămâne neclar ce anume s-a convenit. Potrivit radioului danez, nu a existat niciun acord scris între Trump și Rutte.
Inițial, s-a spus că se ia în considerare un transfer formal al bazelor militare din Groenlanda către SUA – similar cu transferul britanic al bazelor din Cipru. Potrivit FAZ, acest lucru nu se mai discută, pentru că este puțin probabil ca acest lucru să fie compatibil cu poziția guvernului danez conform căreia suveranitatea este „linia roșie”.
Jakobsen de la academia militară spune că, în opinia sa, transferul bazelor către americani ar „însemna de facto o cedare a suveranității către SUA”.
Toate partidele din parlamentul din Nuuk aspiră la independența față de Regatul Danemarcei. Donald Trump, pe de altă parte, dorește să integreze Groenlanda într-un viitor scut antirachetă numit „Golden Dome”. Insula se află pe potențiala traiectorie de zbor a rachetelor rusești către SUA și servește deja ca sistem de avertizare timpurie. Potențialele baze suplimentare ar servi aceluiași scop.
Un obstacol major în calea negocierilor este incertitudinea legată de Donald Trump. În Groenlanda există îndoieli că oferirea unor baze militare suplimentare ar fi suficientă pentru a-l satisface. În fond, potrivit acordului existent, Statele Unite ar fi putut obține astfel de facilități fără presiuni suplimentare, iar din perspectiva daneză, o astfel de concesie nu ar fi fost dificilă.
Totuși, în opinia dominantă din Groenlanda, există temerea că președintele american ar putea, în cele din urmă, să renunțe la negocieri și să încerce pur și simplu să preia insula.
Ştiri video recomandate
