Controversatul acord cu țările din grupul Mercosur, negociat de aproape trei decenii, ar putea intra în vigoare la începutul acestui an. Agreat de statele UE, într-un vot în Consiliul UE, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a primit autorizația să semneze, sâmbătă, tratatul comercial. Acordul este ratificat exclusiv de Parlamentul UE. În schimb, acordul de asociere are nevoie de aprobarea tuturor celor 42 de parlamente naționale. Dacă un Parlament național nu îl ratifică „procesul se oprește și se așteaptă”, a declarat un înalt oficial al Comisiei Europene. Înainte însă de a ajunge în acest scenariu, Parlamentul European trebuie să decidă dacă trimite sau nu tratul spre avizare la CJUE.
Acordul cu Mercosur a fost agreat cu voturile majorității țărilor UE (cinci state s-au opus), în ciuda opoziției dure a unor țări europene și a comunităților de agricultori. Înainte de votul final, Comisia Europeană a făcut concesii majore fermierilor. Nu suficiente însă, potrivit acestora.
Chiar și așa, procesul de semnare și ratificare este în derulare. Sâmbătă, Ursula von der Leyen, împotriva căreia a fost depusă cea de-a patra moțiune de cenzură din cauza acestui acord, călătorește în Paraguay pentru a semna acordul comercial cu țările din grupul Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Cele două acorduri dintre UE şi Mercosur, care au primit vot favorabil în COREPER (reunind ambasadorii statelor membre) la 9 ianuarie, vor trebui mai întâi să fie aprobate de Parlamentul European şi apoi vor putea fi încheiate în mod oficial de către Consiliu.
Ce urmează după semnarea Acordului UE-Mercosur
Așadar, Ursula von der Leyen va semna sâmbătă Acordul UE-Mercosur. După aceea, cele două acorduri, cel de asociere și cel comercial, vor fi transmise de Consiliul UE către Parlamentul European. Parlamentarii vor începe procedurile asupra loc la următoarea sesiune plenară, care va avea loc săptămâna viitoare la Strasbourg.
Traseul poate părea la prima vedere lin, însă în Parlamentul European a fost depusă o moțiune prin care se cere un aviz de la Curtea de Justiție a UE cu privire la unele elemente ale acordului. Parlamentul trebuie să decidă dacă solicită sau nu acest aviz.
„Dacă Parlamentul decide să solicite avizul Curții, va trebui să aștepte opinia acesteia înainte de a se pronunța asupra celor două acorduri, proces care durează, în medie, între 18 și 24 de luni. Dacă moțiunea este respinsă, Parlamentul va continua analiza acordului”, a explicat un înalt oficial din Comisia Europeană.
Europarlamentarul Victor Negrescu a explicat, la Antena 3 CNN, că există în Parlamentul European o majoritate pentru a trimite tratatul comercial la CJUE.
„Pare că există în Parlamentul European o majoritate pentru ca acest acord să fie trimis la curtea de Justiție a Uniunii Europene și atunci statele care susțin acest acord fac presiuni și vor să facă un fel de schimb, un fel de troc, pentru că acest vot să nu treacă, propunând amânarea intrării în vigoare acordului în eventualitatea în care Parlamentul European nu votează pentru această trimitere la Curte. Însă se pare că astăzi scenariul pe care mergem este ca acest acord să fie trimis la Curte. (...) De asemenea, mai multe state europene executive pro-europene, Polonia și Franța intenționează și ele să atace la Curte acesta acord comercial care nu oferă garanții suficiente nici pentru fermier, dar nici pentru a proteja companiile mici și mijlocii”, a spus Negrescu.
Un vot pentru ratificarea tratatului comercial ar putea avea loc în lunile aprilie-mai, în Parlamentul European, potrivit sursei citate.
„Concret, dacă Parlamentul European votează în aprilie–mai, acordul comercial va reveni la Consiliu pentru finalizare, apoi va fi transmis instrumentul de ratificare către Mercosur. Dacă cel puțin una dintre țările Mercosur ratifică acordul, acesta poate începe să fie aplicat cu acele state care au finalizat ratificarea, posibil chiar înainte de sfârșitul anului”, a explicat înaltul oficial de la Bruxelles.
Ce se întâmplă dacă Parlamentul unei țări UE nu ratifică Acordul cu Mercosur
Dacă acordul comercial cu grupul Mercosur trebuie ratificat doar de Parlamentul European, acordul de asociere trebuie ratificat de fiecare Parlament național și regional din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Un vot nefavorabil ar arunca blocul comunitar într-o situație juridică fără precedent.
„Dacă un parlament nu ratifică, procesul se oprește și se așteaptă. Nu există, din câte știu, o soluție juridică clară pentru situația în care un Parlament votează împotriva unui acord la care participă celelalte 27 de state. Nu este un caz care să fi existat până acum. În ceea ce privește acordul comercial, acesta este ratificat de Uniunea Europeană, iar statele membre și-au exprimat deja poziția prin votul din Consiliu”, a explicat un oficial al Comisiei Europene.
Europarlamentarul Victor Negrescu a spus, de asemenea, că un astfel de scenariu duce acest tratat comercial „într-o situație total neclară” din punct de vedere juridic.
Ce înseamnă pentru UE Acordul Mercosur
Acordul cu țările Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume. Potrivit tratatului comercial, tarifele pentru 91% din bunurile comercializate sunt eliminate.
Exporturile către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, conform estimărilor Comisiei Europene, și ar putea asigura 440.000 de locuri de muncă, în special în industria auto, inginerie mecanică și farmaceutică.
În același timp, acordul are și importanță geostrategice pe două paliere: ar recupera din terenul economic pierdut în fața Chinei în ultimii 20 de ani și ar ajuta la compensarea parțială a impactului negativ al unor măsuri adoptate de SUA față de Uniunea Europeană. De asemenea, ar ajuta UE să-și consolideze prezența într-o regiune în care SUA sunt tot mai active, pe o scenă globală tot mai haotică, în care cooperarea internațională, diplomația și negocierile politice par depășite.
Ce se întâmplă dacă o țară Mercosur nu respectă standardele de calitate ale UE
Țările care se opun acordului, dar și fermierii, se tem de impactul negativ asupra agriculturii europene și deplâng lipsa insuficientă a garanțiilor de protecție a industriei autohtone.
„Ce mi se pare însă extrem de interesant este că, iată, avem câteva state importante, Franța, Polonia și nu numai, unde toate, toate formațiunile politice, indiferent de culoarea lor politică, votează împotriva acestui acord. Și chiar astăzi am aflat o informație de ultimă oră, dreapta din Spania votează împotriva acestui acord, deși Spania a fost un promotor activ al acestui acord cu țările din America Latină.
Iată, foarte multe formațiuni pro-europene care se opun acestui acord, pentru că nu există aceste garanții ferme, pentru că, din nefericire, chiar dacă s-a negociat foarte mult timp, nu există o strategie comercială comună europeană pentru promovarea produselor din toate statele membre acolo. Asta e problema. Suntem pentru comerț, însă dificultatea este tocmai pregătirea acestui aspect”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu la Antena 3 CNN.
Fermierii se tem că acordul cu Mercosur îi va duce în faliment.
„Amintesc, costul de producţie în România este undeva între 40 şi 60 de euro-cenţi, iar Mercosur aduce cu 30, maxim 40 de cenţi şi atunci concurenţa va fi neloială. La orice tip de legumă, la orice tip şi de grâu, porumb, orice, concurenţa este neloială, deoarece costul de producţie este mult mai mic. Noi nu avem cum să concurăm cu Mercosur niciodată”, a declarat marţi, pentru Agerpres, Claudiu Breazu, unul dintre reprezentanţii Bazinului legumicol Glodeanu Sărat.
Unii avertizează că piața românească ar putea fi invadată de carne importată la prețuri mult sub cele locale. Puiu Elisei, fermier român, a declarat luni seara, la Antena 3 CNN, că puiul din Brazilia ar putea ajunge în magazine la jumătate din prețul celui produs în România, însă doar congelat.
„Este un pericol nu doar pentru fermieri, ci și pentru consumatorul român, pentru că eu aș vrea menționez aici că noi, producătorii din Uniunea Europeană, respectăm niște condiții stricte de bunăstare, biosecuritate, trasabilitate a produselor și vrem să chiar și dăm către consumatori, către piață, un produs verificat și de bună calitate. În Mercosur, țările de Mercosur, furajele care se administrează fermelor de animale sunt modificate genetic, ceea ce în Uniunea Europeană este interzis.
Pe de altă parte, se folosesc substanțe total interzise de zeci de ani în Uniunea Europeană, cum ar fi glifosatul pentru tratatul culturilor, ceea ce este cancerigen. Deci, Uniunea Europeană vorbește despre un green deal, despre o hrană curată, despre ferme bio, dar cu toate astea vrea să aducă în Uniunea Europeană produse murdare, produse neconforme.
Această procedură există în ziua de azi. Încă vin produse din afara Uniunii Europene și se etichetează ca produse românești”, a declarat Puiu Elisei, fermier, la Antena 3 CNN.
Însă, promotorii acestui tratat spun că există clauze de salvgardare și mijloace de control ca țările din Mercosur să respecte standardele de calitate ale Uniunii Europene. Clauzele de protecție pentru importuri au fost întărite, controalele la fel, înainte de aprobarea acordului în COREPER. Nu doar atât, Comisia a dat statelor UE și alți 45 de miliarde de euro în subvenții pentru fermieri.
„Există două niveluri de controale, unul este la frontieră și este realizat de autoritățile naționale, respectiv de agenții vamali. Există și un al doilea nivel, implementat de Comisia Europeană, care constă în audituri efectuate în anumite țări. În ultimii doi ani, Comisia a realizat de nouă ori audituri la fața locului în țările Mercosur, în domeniul agroalimentar. În mod concret, sunt planificate șase audituri la fața locului. Pentru anul viitor sunt planificate șase audituri la fața locului în Mercosur și două în Brazilia”, a explicat unui înalt oficial european.
Dacă totuși, în urma tuturor verificărilor standardele de calitate tot nu sunt îndeplinite țara care nu le respectă nu va mai avea voie să exporte în UE.
„Eliminarea completă înseamnă, foarte concret, că nu mai este permis exportul produsului respectiv până când țara nu este reintrodusă pe listă, ceea ce presupune un proces îndelungat. Acestea sunt consecințele nerespectării cerințelor UE privind siguranța alimentară și ale neintegrării constatărilor auditurilor în propriul sistem de management”, a transmis un înalt oficial european.
Ştiri video recomandate
