Modul în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a eşuat în tentativa sa de a aduna o minoritate pentru blocarea acordului comercial UE-Mercosur reflectă slăbirea poziției Franței în Uniunea Europeană. Problemele interne cu care se confruntă liderul de la Paris îi subminează acestuia influenţa şi la Bruxelles, notează Euronews. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Germania au obținut o victorie importantă.
Franța se află într-o perioadă de turbulențe politice de când Macron a dizolvat Adunarea Națională în iunie 2024, iar vineri, Parisul a fost practic marginalizat într-un moment de cotitură pentru UE, deoarece nu a reușit să oprească acordul Mercosur.
După săptămâni de proteste ale fermierilor și sub amenințarea unui vot de neîncredere pe plan intern, Macron a ales să se opună unui acord negociat de Comisia Europeană pe parcursul a 25 de ani cu țările Mercosur: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Dacă este pus în aplicare, acordul ar crea o zonă de liber schimb cu 700 de milioane de cetățeni, deschizând noi piețe pentru companiile din UE într-un moment în care cel mai mare partener comercial al blocului comunitar, SUA, devine mai introspectiv. Totuşi, fermierii au avertizat că acordul i-ar putea expune la o concurență neloială din partea importurilor din America Latină.
Franța, în special, a amplificat aceste îngrijorări, punând presiune pe Comisie, care deține competență exclusivă a UE în materie de politică comercială.
Franța a mulțumit vineri Comisiei pentru concesiile pe care le-a făcut fermierilor în ultimul an, dar și-a prezentat opoziția continuă față de acord. Ceremonia de semnare dintre UE și țările Mercosur va avea loc pe 17 ianuarie la Asuncion, Paraguay.
Italia, de al cărei sprijin avea Franța nevoie pentru a asigura o minoritate anti-acord, a susținut acordul.
Victorie pentru Ursula von der Leyen
Iar pentru Ursula von der Leyen, rezultatul marchează o victorie. Comisia a promovat agresiv acordul timp de un an, sărind peste obstacole pentru a ajunge la un acord tehnic și politic. Von der Leyen a fost neobosită în ciuda opozițoniei lui Mac, care în trecut ar fi fost suficientă pentru a face Comisia să dea înapoi.
Fostul președinte al Comisiei, Jean-Claude Junker, obișnuia să spună celebrul „La France...C’est la France!”, referindu-se la obiceiul Parisului de a se descurca. Acele zile par acum să se apropie de sfârșit, mai susţine sursa amintită.
Decizia șocantă a lui Macron de a dizolva Adunarea Națională în iunie 2024 a șocat partenerii europeni și a modificat echilibrul de la Bruxelles. Acela a fost moment-cheie pentru Macron, ajungând marginalizat în UE.
Influența în scădere a Franței nu a trecut neobservată în rândul politicienilor din alte țări, care s-au obișnuit să vadă al doilea membru ca mărime al blocului comunitar paralizat de fragmentarea politică și luptele interne partizane.
Macron, într-o poziţie dificilă
Președintele francez se află acum într-o poziție dificilă. Parisul are încă suficientă putere pentru a influența discuțiile cheie, în special în ceea ce privește preferința „Fabricat în Europa”, susținută de mult timp de Macron și acum promovată la scară largă de alți lideri ca o contrapondere împotriva concurenței externe.
În ceea ce privește politica externă, Macron a continuat să influențeze dezbaterile cheie din Europa, mai ales în cele ce privesc războiul din Ucraina.
La începutul acestei săptămâni, atât Starmer, cât și Macron au semnat o declarație de intenție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a înființa o forță multinațională în cazul unui armistițiu.
Totuși, acordul Mercosur îi expune slăbiciunile acolo unde îl doare cel mai mult - pe plan intern.
Ştiri video recomandate
