Un grup de state membre bogate din nordul Uniunii Europene a lansat o revoltă împotriva unei propuneri care prevede doar reduceri minime ale bugetului de 2.000 de miliarde de euro al blocului comunitar, potrivit Politico.
Planul pentru o reducere de 2% (32,8 miliarde de euro) propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034, înaintat de guvernul Ciprului în calitatea sa de deținător al președinției rotative a Consiliului UE, este considerat insuficient de statele cu politici fiscale conservatoare, inclusiv Germania și Țările de Jos.
„Este un buget inaccesibil, dezechilibrat și orientat greșit. Volumul total rămâne mult prea mare într-un moment în care spațiul fiscal este limitat în întreaga Europă, iar alegerile dificile sunt inevitabile”, a scris ministrul olandez al Finanțelor, Eelco Heinen, într-un comunicat publicat joi, după publicarea documentului de negociere cipriot, cunoscut sub numele de „negobox”. „Pentru Țările de Jos, aceasta este o cutie inacceptabilă”, a adăugat el.
România, afectată direct
Noua dispută dintre statele din nordul Europei și țările care susțin un buget mai generos ar putea avea efecte directe asupra finanțărilor de care depinde România în următorul cadru bugetar al UE. Dacă presiunea pentru reduceri semnificative va crește, este posibil ca fondurile de coeziune și cele destinate dezvoltării regionale, principalele surse de finanțare europeană pentru România, să fie supuse unor ajustări sau condiționări mai stricte.
În același timp, o reorientare a bugetului către domenii precum apărarea, competitivitatea industrială sau rambursarea datoriilor comune ar putea reduce ponderea alocărilor tradiționale, ceea ce ar însemna o competiție mai dură între statele membre pentru resursele disponibile și negocieri mai dificile pentru menținerea nivelului actual de finanțare.
Cele 27 de state membre ale UE încearcă să finalizeze un acord privind bugetul până în decembrie, de teama că alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027, ar putea aduce la putere un președinte de extremă dreapta care să blocheze orice compromis. Bugetul, cunoscut drept Cadrul Financiar Multianual, reglementează principalele cheltuieli ale Uniunii, de la subvențiile agricole până la construcția de drumuri și finanțarea proiectelor culturale.
„Acestea sunt primele cifre puse pe masă. Am fost foarte pragmatici și foarte realiști în ceea ce privește semnificația lor, însă reprezintă o bază pentru negocieri”, a declarat Marilena Raouna, ministru adjunct pentru afaceri europene al Ciprului.
Modificările propuse de Cipru au declanșat o campanie de opoziție din partea unui grup de state nord-europene care susțin un buget semnificativ mai redus.
În schimb, un bloc rival format din state din sudul și estul Europei, favorabil unui buget mai generos și condus de Italia, Spania și Polonia, a primit în general pozitiv modificările propuse de Nicosia, în special menținerea subvențiilor pentru agricultori și a fondurilor regionale ferite de reduceri.
Acest lucru pregătește terenul pentru tensiuni la summitul liderilor UE de vinerea viitoare, care va avea ca temă principală dimensiunea viitorului buget. Deși propunerea Ciprului va ghida următoarea etapă a negocierilor, statele critice mai au timp să modifice substanțial planul. Irlanda va prelua președinția Consiliului UE în iulie și va avea misiunea de a apropia cele 27 de state membre de un compromis.
Echilibrul delicat al Ciprului
Propunerea Comisiei Europene este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro, inclusiv 166 de miliarde de euro reprezentând rambursarea datoriilor contractate în perioada pandemiei de COVID-19, sumă care nu a fost modificată în documentul de negociere.
Președinția cipriotă a Consiliului UE, care mediază negocierile dintre statele membre și redactează amendamentele, a încercat să găsească un echilibru între o coaliție de 16 state care solicită mai mulți bani pentru agricultură și dezvoltare regională și un grup rival care cere reduceri drastice.
Ambasadoarea Ciprului la UE, Christina Rafti, a avut în această săptămână întâlniri bilaterale cu toți cei 26 de omologi ai săi pentru a obține sprijin politic pentru documentul de negociere.
Însă acest efort nu a fost suficient pentru a calma nemulțumirea Germaniei și a aliaților săi.
„Suntem foarte departe de ceea ce ne doream. Noi am cerut o reducere de 20%, iar acum avem una de 2%”, a declarat un diplomat european.
Statele dezvoltate ale UE vor transferarea fondurilor
Într-un nou obstacol pentru negocieri, Cipru a aplicat cele mai mari reduceri – de 3,9% – Fondului European pentru Competitivitate, în valoare de 410 miliarde de euro, care finanțează companiile inovatoare, precum și programului Global Europe, destinat ajutorului pentru dezvoltare.
Această decizie a provocat reacții negative în rândul statelor nordice, care susțin transferarea fondurilor din domeniile considerate tradițional prioritare către noile provocări, precum apărarea și competitivitatea industrială.
„Propunerea finanțează prioritățile de ieri în detrimentul provocărilor de mâine. Acesta este exact exemplul despre cum nu ar trebui procedat”, a transmis ministrul olandez Eelco Heinen.
Subvențiile agricole și plățile regionale – care avantajează în principal statele din sudul și estul Europei și reprezintă puțin sub jumătate din bugetul total – au fost ferite de reduceri.
Susținătorii propunerii cipriote afirmă că nu a existat sprijin politic pentru diminuarea acestor capitole, mai ales că ele au fost deja reduse în propunerea inițială a Comisiei Europene. Ponderea combinată a agriculturii și fondurilor regionale a scăzut de la 60% în actualul buget 2021–2027 la 41,4% în versiunea revizuită a documentului de negociere.
„Este adevărat că unele state membre au transmis foarte clar că doresc reduceri semnificative ale bugetului, însă au existat și alte grupuri de state care au susținut menținerea acestui nivel sau chiar majorarea lui în anumite puncte”, a declarat Marilena Raouna.
Partizanii modificărilor susțin, de asemenea, că va exista o legătură mai puternică între alocarea fondurilor europene și reformele democratice, una dintre principalele solicitări ale statelor nordice.
Însă explicația nu i-a convins pe adepții disciplinei bugetare stricte.
„Toate modificările merg într-o singură direcție”, a declarat un al doilea diplomat european. „Asta este ceea ce ne îngrijorează în privința dinamicii negocierilor.”
Ştiri video recomandate
